Avea să fie prima apariție fizică a președintelui ucrainean Vladomir Zelenski la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU cu privire la invadarea țării sale de către Moscova, când ambasadorul rus Vassili Nebenzia s-a opus ca acesta să ia cuvântul la începutul întâlnirii, relatează Reuters.

Prim-ministrul albanez Edi Rama, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a Consiliului de Securitate al ONU, a răspuns cu o glumă la atitudinea Moscovei, care spune că invazia nu echivalează cu un război, ci este o simplă „operațiune militară specială”.

„Vreau să-i asigur pe colegii noștri ruși și pe toți cei de aici că aceasta nu este o operațiune specială a președinției albaneze”, a spus Rama, cunoscut pentru un simț al umorului pătrunzător.

Nebenzia nu a fost de acord. El a continuat spunând că sesiunea este un spectacol și l-a criticat pe Rama pentru ceea ce a spus că sunt declarații încărcate politic, mai degrabă decât să acționeze ca un gardian neutru al procedurii.

„Ar fi o insultă la adresa inteligenţei acestei organizaţii, dacă nu am recunoaşte în unanimitate şi nu am spune cu voce tare cine este agresorul şi cine este agresatul? Este aceeaşi diferenţă clară între război şi pace. Dacă nu reuşim să recunoaştem acest adevăr foarte clar, nu numai că dezamăgim Ucraina şi poporul său, dar nu ne îndeplinim responsabilitatea noastră principală, compromitem viitorul şi ne trădăm copiii, din Brazilia până în Spania, de la Polul Arctic până la Polul Sud. Lupta Ucrainei reprezintă lupta tuturor celor care aspiră să trăiască într-o lume în care naţiunile sunt libere şi egale, în care integritatea teritorială este incontestabilă şi dreptul de a trăi în pace este de necontestat. Această ţară (agresorul, Rusia – n.r.) nu este doar lipsită de viziune, ci şi complet periculoasă pentru toţi cei de sub acest acoperiş. De aceea, fiecare trebuie să îşi facă partea sa”, a mai spus Edi Rama.

După sesiune, Zelenski i-a mulțumit lui Rama pe rețelele de socializare, spunând că albanezul, care este atât artist, cât și fost jucător de baschet, „a arătat lumii cum să gestioneze corect Rusia, minciunile și ipocrizia ei”.

În încercarea de a-și justifica invazia, Moscova a spus că ambițiile Ucrainei de a adera la NATO și UE reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a Rusiei, o afirmație pe care Kievul și aliații săi o neagă ca fiind un pretext fără temei pentru a ataca.

Zelenski cere eliminarea dreptului de veto al Moscovei

Când i s-a dat cuvântul după un du-te, vino, Zelenski a cerut ca Rusia să fie deposedată de dreptul de veto ca pedeapsă pentru că a atacat Ucraina. De asemenea, el a spus că în sistemul actual al ONU, ceilalţi membri sunt mai puţin influenţi decât puterea de veto a Rusiei.

„În aceste zile, în Adunarea Generală, auzim prea des cuvântul inegalitate în lume. Inegalitatea este menţionată de diferite naţiuni, atât mai mari, cât şi mai mici. Tocmai această inegalitate este cea care face ca ONU să fie ineficientă. Este imposibil să oprim acest război, deoarece toate eforturile se confruntă cu veto-ul agresorului sau al celor care îl susţin pe agresor”, a adăugat preşedintele ucrainean.

Zelenski a părăsit însă sala de şedinţe a Consiliului de Securitate al ONU înainte ca ministrul rus de externe să înceapă să vorbească.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nici Lavrov nu a fost prezent la discursul lui Zelenski, notează AFP. Apărând în sală după plecarea lui Zelenski, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a apărat utilizarea de către Moscova a dreptului de veto ca fiind legitimă, acuzând Kievul și Occidentul că respectă în mod selectiv principiile Cartei ONU din 1945 numai atunci când le convine.

#dreptul de veto #ONU #Zelenski

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.