Avea să fie prima apariție fizică a președintelui ucrainean Vladomir Zelenski la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU cu privire la invadarea țării sale de către Moscova, când ambasadorul rus Vassili Nebenzia s-a opus ca acesta să ia cuvântul la începutul întâlnirii, relatează Reuters.

Prim-ministrul albanez Edi Rama, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a Consiliului de Securitate al ONU, a răspuns cu o glumă la atitudinea Moscovei, care spune că invazia nu echivalează cu un război, ci este o simplă „operațiune militară specială”.

„Vreau să-i asigur pe colegii noștri ruși și pe toți cei de aici că aceasta nu este o operațiune specială a președinției albaneze”, a spus Rama, cunoscut pentru un simț al umorului pătrunzător.

Nebenzia nu a fost de acord. El a continuat spunând că sesiunea este un spectacol și l-a criticat pe Rama pentru ceea ce a spus că sunt declarații încărcate politic, mai degrabă decât să acționeze ca un gardian neutru al procedurii.

„Ar fi o insultă la adresa inteligenţei acestei organizaţii, dacă nu am recunoaşte în unanimitate şi nu am spune cu voce tare cine este agresorul şi cine este agresatul? Este aceeaşi diferenţă clară între război şi pace. Dacă nu reuşim să recunoaştem acest adevăr foarte clar, nu numai că dezamăgim Ucraina şi poporul său, dar nu ne îndeplinim responsabilitatea noastră principală, compromitem viitorul şi ne trădăm copiii, din Brazilia până în Spania, de la Polul Arctic până la Polul Sud. Lupta Ucrainei reprezintă lupta tuturor celor care aspiră să trăiască într-o lume în care naţiunile sunt libere şi egale, în care integritatea teritorială este incontestabilă şi dreptul de a trăi în pace este de necontestat. Această ţară (agresorul, Rusia – n.r.) nu este doar lipsită de viziune, ci şi complet periculoasă pentru toţi cei de sub acest acoperiş. De aceea, fiecare trebuie să îşi facă partea sa”, a mai spus Edi Rama.

După sesiune, Zelenski i-a mulțumit lui Rama pe rețelele de socializare, spunând că albanezul, care este atât artist, cât și fost jucător de baschet, „a arătat lumii cum să gestioneze corect Rusia, minciunile și ipocrizia ei”.

În încercarea de a-și justifica invazia, Moscova a spus că ambițiile Ucrainei de a adera la NATO și UE reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a Rusiei, o afirmație pe care Kievul și aliații săi o neagă ca fiind un pretext fără temei pentru a ataca.

Zelenski cere eliminarea dreptului de veto al Moscovei

Când i s-a dat cuvântul după un du-te, vino, Zelenski a cerut ca Rusia să fie deposedată de dreptul de veto ca pedeapsă pentru că a atacat Ucraina. De asemenea, el a spus că în sistemul actual al ONU, ceilalţi membri sunt mai puţin influenţi decât puterea de veto a Rusiei.

„În aceste zile, în Adunarea Generală, auzim prea des cuvântul inegalitate în lume. Inegalitatea este menţionată de diferite naţiuni, atât mai mari, cât şi mai mici. Tocmai această inegalitate este cea care face ca ONU să fie ineficientă. Este imposibil să oprim acest război, deoarece toate eforturile se confruntă cu veto-ul agresorului sau al celor care îl susţin pe agresor”, a adăugat preşedintele ucrainean.

Zelenski a părăsit însă sala de şedinţe a Consiliului de Securitate al ONU înainte ca ministrul rus de externe să înceapă să vorbească.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nici Lavrov nu a fost prezent la discursul lui Zelenski, notează AFP. Apărând în sală după plecarea lui Zelenski, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a apărat utilizarea de către Moscova a dreptului de veto ca fiind legitimă, acuzând Kievul și Occidentul că respectă în mod selectiv principiile Cartei ONU din 1945 numai atunci când le convine.

#dreptul de veto #ONU #Zelenski

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.