Armata Națională Republicană a Rusiei își asumă responsabilitatea pentru moartea fiicei lui Dughin. Organizația și-a creat pagină pe Wikipedia, dar aceasta a fost ștearsă timp de 24 de ore.

Printre adepții ei se numără fostul deputat al Dumei de Stat, Ilia Ponomarev, care a citit manifestul partizanilor. Declarația a apărut duminică pe rețelele de socializare. În ea se menționează că membrii organizației sunt contra războiului din Ucraina și îl declară uzurpator pe Putin.

„Noi, activiști ruși, militari și politicieni, acum partizani și luptători ai Armatei Naționale Republicane, scoatem în afara legii tâlharii și asupritorii popoarelor Rusiei! Îl declarăm pe președintele Putin uzurpator al puterii și criminal de război, care a modificat Constituția, a declanșat un război între popoarele slave și a trimis soldații ruși la moarte sigură și fără sens. Sărăcie și sicrie pentru unii, palate pentru alții – esența politicii sale. Credem că oamenii lipsiți de drepturi au dreptul să se răzvrătească împotriva tiranilor. Putin va fi detronat și distrus de noi! Lumea nu este un dușman al Rusiei și Rusia nu este un dușman al umanității și vom dovedi acest lucru prin fapte. Vom oferi protecție tuturor celor care ne urmăresc chemarea. Vom da libertate tuturor popoarelor care locuiesc în Rusia și vom construi o nouă societate – o societate fără oligarhi, fără corupție, fără arbitrari de funcționari, fără sărăcie umilitoare. Trăiască Rusia Liberă”, transmite organizaţia.

Utilizatorii reţelelor de socializare scriu că până duminică nu au auzit despre Armata Națională Republicană. Aceștia cred că în spatele ei ar putea sta chiar Kremlinul și serviciile sale speciale. Unii ruși sunt de părerea că astfel s-ar încerca identificarea persoanelor care sunt contra regimului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alexandr Dughin este considerat ideologul „lumii ruse” și filozoful lui Vladimir Putin. Acesta a propagat ideea dominației Federației Ruse asupra țărilor vecine și a îndemnat Kremlinul să se afirme agresiv pe scena mondială, iar fiica lui i-a susținut ideile.

Duminică, automobilul în care se afla Daria Dughina a explodat. Conform unor presupuneri, ideologul Kremlinului urma să urce în automobil, dar s-a răzgândit în ultimul moment.

#Armata Națională Republicană #Dughin #fiica lui Dughin #moarte #responsabilitate

Candidată pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de vară în 2036, 2040 sau 2044, Germania și-a exprimat sprijinul pentru candidatura orașului Munchen, o propunere puternică susținută de populația locală, sperând să valorifice prestigiul capitalei bavareze pentru a convinge Comitetul Internațional Olimpic (CIO), scrie Agerpres.

Ca semn al implicării și sprijinului la cele mai înalte niveluri ale guvernului, președintele Frank-Walter Steinmeier a fost cel care a deschis plicul care conținea numele câștigătorului competiției interne dintre cele două candidaturi germane rămase, Munchen și Koln.

În cele din urmă, capitala Bavariei a reușit să convingă majoritatea absolută a membrilor Comitetului Olimpic German (DOSB), care au fost chemați să voteze sâmbătă.

„Germania are un candidat. Orașul Munchen ne va reprezenta în această cursă. (…) Mergem mai departe cu curaj: Germania este capabilă să organizeze Jocurile Olimpice”, a reacționat cancelarul Friedrich Merz.

Germania a găzduit Jocurile Olimpice de trei ori: ediția de iarnă a anului 1936, la Garmisch-Partenkirchen și cea de vară în același an la Berlin, ambele fiind folosite în scopuri propagandistice de Germania nazistă. În 1972, Munchen a găzduit evenimentul global, care a fost marcat în mod notabil de atacul asupra delegației israeliene din Satul Olimpic, soldat cu moartea a 11 membri ai acesteia.

După 1972, Germania a făcut șapte încercări nereușite, cu eșecuri la diferite niveluri (voturi la sesiunile CIO, respingerea candidaturii de către organismul olimpic sau obstacole în cadrul referendumului).

Candidatura Munchenului este centrată în jurul Parcului Olimpic din partea de nord a orașului, o moștenire tangibilă a Jocurilor Olimpice din 1972, adesea citată ca exemplu, precum și a centrului orașului și a zonei metropolitane înconjurătoare.

Cu zece zile înainte de decizia DOSB, Munchenul obținuse două candidaturi consecutive: pentru a găzdui finalei Ligii Campionilor din 2028 pe Allianz Arena, pentru a treia oară după 2012 și 2025, și Campionatele Mondiale de Atletism din 2031, sportul olimpic numărul unu, la Olympiastadion, demonstrându-și atractivitatea și prestigiul internațional.

La sfârșitul lunii octombrie 2025, Munchen a devenit primul oraș care a depășit obstacolul referendumului care a dus la eșecul mai multor candidaturi germane în trecutul recent (Munchen pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2022, Hamburg pentru Jocurile Olimpice de vară din 2024, printre altele).

Cu o prezență la vot de 42%, două treimi dintre locuitorii din Munchen (66,4%) au votat în favoarea proiectului, încurajați de succesul popular al Jocurilor Europene Multisport din 2022. Doar Koln și celelalte 16 orașe din proiectul Rin-Ruhr au obținut un sprijin similar la referendum (66%, cu o prezență medie la vot de 32%).

Munchenul și DOSB vor continua acum faza de dialog continuu cu Comitetul Internațional Olimpic (CIO), ceea ce va duce la o selecție inițială în martie 2027. Aceasta va trece apoi la o fază de dialog strategic, în timpul căreia candidaturile selectate vor fi evaluate mai atent, iar potențialele orașe gazdă vor fi vizitate de o delegație a CIO.

La sfârșitul anului 2028, CIO va desemna una sau mai multe „gazde preferate”, care vor trebui să ofere o serie de garanții. O decizie finală va fi luată apoi la mijlocul anului 2029, în cadrul unei sesiuni a CIO.

Datorită rotației continentale, se așteaptă ca Jocurile Olimpice din 2036 să revină în Asia: Turcia, India, Qatar și Coreea de Sud sunt în cursă, chiar dacă CIO a anunțat în urmă cu doi ani că există „un număr de două cifre de părți interesate de 2036 și 2040.