„Gagauz dili” este limba vorbită de poporul găgăuz și aparține subgrupului oguz al limbilor turcice. Pe glob locuiesc aproximativ 180 de mii de vorbitori ai acestei limbi, cei mai mulți dintre ei fiind în Republica Moldova.

Însăși noțiunea de „găgăuz” dar și denumirea limbii, nu erau cunoscute până la sfârșitul secolului XIX, când savantul și cercetătorul rus Valentin Moșkov a organizat mai multe expediții și a scris publicații despre un popor care se numește găgăuz.

Doctorul în filologie, Vitalii Sîrf, spune că în limba găgăuză doar 15-20 la sută din cuvinte au fost preluate din arabă și persană, restul fiind de origine turcică, romană și slavonă.

La început, limba găgăuză nu avea formă scrisă, alfabetul fiind adoptat abia în anul 1957, cu grafia chirilică. La începutul anilor ’90 ai secolului trecut, limba găgăuză a fost transferată la alfabetul latin, deoarece intelectualitatea a considerat că grafia latină reflectă mai bine specificul acestei limbi.

În 2018, Adunarea Populară a Găgăuziei a adoptat Legea cu privire la extinderea domeniului de aplicare a limbii găgăuze, care obligă oficialii autonomiei să cunoască limba găgăuză.

În anul 2010, Organizația Națiunilor Unite a declarat limba găgăuză ca fiind o limbă pe cale de dispariție.

Vitalii Sîrf, doctor în științe filologice: „Limba turcă, să spunem osmano-turcă de pe timpuri și limba găgăuză sunt diferite și procesul de separare a început pe teritoriul Balcanilor. Acolo, pe teritoriul Balcanilor s-au creat mai multe condiții, nu doar etnografice, dar și cele ce au influențat construcția propozițiilor, lexicul. A fost influențată și fonetica, adică tonalitatea, ritmul vorbirii diferă absolut de limba turcă”.

Ecaterina Jecova, fost deputat al Adunării Populare, co-autor al proiectului de lege locală: „În Legea cu privire la extinderea domeniului de aplicare a limbii găgăuze sunt prevăzute mai multe măsuri concrete: două discipline în clasele primare trebuie se fie predate în limba găgăuză; aleșii Adunării Populare, dar și membrii Comitetului executiv trebuie să cunoască limba găgăuză”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#Gagauzia #istorie #originea limbii

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.