Surpriză pentru ambasadorul Rusiei la Chișinău Oleg Ozerov. Acesta s-a trezit cu o dronă la picioare în timp ce ieșea din clădirea ministerului de externe de la Chișinău. Cât Ozerov se afla la discuții la Ministerul Afacerilor Externe, pe scările din fața instituției a fost adusă drona găsită pe acoperișul unei case din raionul Florești. Reprezentantul Kremlinului la Chișinău susține că incidentul reprezintă „operațiune sub steag străin”.

Ambasadorul agreat al Rusiei consideră că această ar fi provocată în contextul negocierilor de pace din Ucraina, încercând astfel să fie influențate relațiile din Moscova și Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Dumneavoastră credeți ce se spune, că această dronă care a rămas fără combustibil a aterizat pe acoperiș și nu s-a prăbușit, nu a distrus nimic în jur. (…) Nu poate zbura din regiunea Harkov până la Florești. Pur și simplu nu este capabilă fizic să facă asta.

Specialiștii să se ocupe de aceste probleme. Prin urmare, propunem să schimbăm ușor logica din relațiile noastre și să rupem acest cerc vicios de a înainta note de protest imediat după ce au loc evenimentele. Pentru că există o mulțime de operațiuni sub steag străin. Există multe încercări de a deteriora relațiile noastre cu Republica Moldova, care se află deja la cel mai scăzut nivel din istorie”, a declarat Ozerov.

Ambasadorul agreat al Rusiei a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, după ce pe 25 noiembrie o dronă rusească a fost descoperită pe acoperișul unei case din Cuhureștii de Jos, Florești. Alte cinci drone au violat în aceeași zi spațiul aerian al Moldovei.

#convocare #drona #Floresti #MAE #Oleg Ozerov

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.