Papa Francisc a apărut duminică, 23 martie curent, la un mic balcon al spitalului Gemelli din Roma în timpul rugăciunii Angelus, în prima apariție publică de la internarea sa din 14 februarie pentru dublă pneumonie. Suveranul Pontif a fost externat, dar va avea nevoie de cel puțin două luni de odihnă la reședința sa din Vatican, au anunțat medicii care îl tratează.

Papa Francisc a avut duminică prima apariție publică în mai mult de cinci săptămâni de la spitalizare. Papa a făcut cu mâna de pe un balcon al spitalului Gemelli din Roma, înainte de a fi externat din unitatea medicală, transmite Reuters.

„Mulțumesc tuturor”, au fost primele cuvinte rostite de Papa Francisc la microfon.

Papa, așezat în scaunul său cu rotile, părea obosit, dar a zâmbit în timp ce se adresa mulțimii de oameni care s-a adunat în fața spitalului Gemelli pentru a-l vedea după atâta vreme.

În vârstă de 88 de ani, a fost internat la spital pe 14 februarie cu o infecție respiratorie severă care a dus la pneumonie dublă. În ultimele cinci săptămâni, el a prezentat „două episoade foarte critice” în care „viața lui a fost în pericol”, a spus dr. Sergio Alfieri, unul dintre medicii care îl tratează pe Papa Francisc.

Papa Francisc nu a fost niciodată intubat și a rămas mereu vigilent și orientat, a spus dr. Alfieri. Papa nu este complet vindecat, dar nu mai are pneumonie și acum este într-o stare stabilă, potrivit medicilor săi.

„Suntem bucuroși să spunem că mâine (n.r. duminică) va fi acasă”, a declarat medicul Alfieri reporterilor sâmbătă. „Progresele ulterioare se fac acasă, deoarece spitalul, chiar dacă aceasta poate părea straniu, este cel mai rău loc pentru convalescenţă: este locul unde se contractează cele mai multe infecţii”, a explicat el.

Dacă tendința de îmbunătățire a stării continuă, au spus medicii, Papa s-ar putea întoarce la muncă cât mai curând posibil.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#externare #Papa Francisc

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.