Parcul tehnic al întreprinderii municipale Regia „Autosalubritate” a fost completat cu alte trei autospeciale noi, marca IVECO, achiziționate din sursele proprii ale întreprinderii, anunță Primăria Chișinău. Mai exact, este vorba despre două autobasculante dotate cu utilaj pentru deszăpezire și o autospecială de asanare, iar valoarea totală a achiziției este de 14 milioane 976 de mii de lei.

Două autobasculante sunt dotate fiecare cu un distribuitor de material antiderapant, cu o capacitate de 6 m³, și cu o lamă pentru deszăpezire, cu lățimea de 3,6 metri, ceea ce le va permite să asigure accesul către depozitul de deșeuri din Țînțăreni în condiții meteorologice dificile și vor fi utilizate pentru deszăpezire și împrăștierea materialului antiderapant.

Totodată, în situații de forță majoră, acestea vor putea fi folosite atât pentru deszăpezirea și împrăștierea materialului antiderapant pe teritoriul întreprinderii, pentru a asigura accesul autospecialelor către platformele comune de stocare a deșeurilor, cât și pentru a da o mână de ajutor serviciilor municipale la lucrările de deszăpezire și împrăștiere a materialului antiderapant.

Cea de-a treia unitate livrată este o autospecială de asanare, cu o capacitate totală de 13.000 de litri și va putea fi utilizată pentru lucrări de asanare, precum și pentru spălarea și igienizarea teritoriilor și a punctelor strategice ale întreprinderii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Autosalubritate #autospeciale #primaria chisinau

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.