Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO Părinții lui Ion Chirtoacă, audiați de Comisia Pre-Vetting. Tatăl, emoționat: „Capul sus și înainte!”

14 Mart. 2024, 12:18
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
14 Mart. 2024, 12:18 // Actualitate //  Realitatea.md

Judecătorul moldovean Ion Chirtoacă, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a fost audiat repetat miercuri, 13 martie curent, de Comisia Pre-Vetting. Au fost audiați și părinții acestuia, pentru a clarifica dubiile membrilor Comisiei privind integritatea financiară și etică a candidatului Chirtoacă. Comisia Pre-Vetting susține că părinții judecătorului au fost invitați la audieri, la solicitarea magistratului.

Chiar și așa, acest fapt a stârnit nemulțumire în spațiul online, întrucât părinții lui Chirtoacă, plecați de mulți ani peste hotare, au fost ”interogați” chiar de fiul lor. (n.r. momentul poate fi privit pe Youtube, începând cu 1:16:15) Au fost întrebări legate de salariile primite în Italia, depozitul bancar deschis în Moldova, apartamentul din Chișinău, dar și alte întrebări. 

„Sincer, este cel mai greu, momentul acesta să pun întrebări tatălui și mamei”, a spus Ion Chirtoacă.

În replică, tatăl magistratului a spus:

„Capul sus și înainte!”

În continuare, tatăl judecătorului Chirtoacă a povestit că a plecat la muncă în Italia, în anul 2009. Acesta a mai spus că, lunar, făcea în jur de 1 000 de euro, iar toți banii câștigați erau la soție, mama lui Ion Chirtoacă, care ulterior trimitea banii la Chișinău.

Ulterior, a fost audiată și mama magistratului. Aceasta a povestit că a plecat în Italia, în mai 2007.

„Mamă, de ce îmi trimiteai bani în Moldova, doar din numele matale?”, a întrebat-o Ion Chirtoacă.

A urmat replica mamei magistratului:

„Doar eu puteam trimitea bani acasă, doar eu puteam intra în bancă. Tu erai unica persoană din familie care era în țară, de aia șți trimiteam ție bani acasă. Tatăl avea venit mai bun, lucra la negru. (…) Prima perioadă, trei ani nu am fost acasă. Ne-am dus la muncă să facem bani, în țară nu reușeam. Acolo eram plătiți bine, am aplecat capul, că din punct de vedere moral nu era ușor. Am decis împreună să avem un depozit în bancă, în Moldova, ne gândeam și dacă murim, ce vor face copiii. Duceam, tu știi, evidența banilor din depozit. Ne-am dorit și să luăm un apartament mai mare, cu condiții, la Poșta Veche, de aia și strângeam bani. Într-un final, am luat apartament, acolo în centru. Este al familiei noastre (…) Eu lucram oficial, 54 de ore pe săptămână, aveam și zile, ore libere. Am mai lucrat și așa, câteva ore sâmbătă, duminica, așa mai făceam și alți bani la sfârșit de săptămână”, a precizat aceasta.

Membrii Comisiei Pre-Vetting au adresat, la rândul lor, întrebări atât părinților magistratului, cât și candidatului Ion Chirtoacă.

 

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, Comisia Pre-Vetting a fost însărcinată să verifice integritatea judecătorilor și procurorilor ce aspiră la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii(CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Comisia, este un organ format din experți naționali și străini, ce nu fac parte din sistemul judiciar moldovenesc, și care analizează și stabilesc dacă candidații au avut un comportament compatibil cu etica profesională pe parcursul activității, dacă au adoptat sau nu acte arbitrare, dacă au admis conflicte de interese, dacă au declarat în mod corespunzător averea și dacă aceasta corespunde veniturilor lor.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.