Fracțiunea parlamentară a Partidului „ȘOR” cere Guvernului și majorității parlamentare excluderea ambiguităților de orice fel și includerea interdicțiilor în proiectul noului Cod funciar, publicat recent de Guvern, astfel încât terenurile agricole din Moldova să nu poată fi vândute cetățenilor străini. Solicitarea a fost făcută de către deputata Partidului „ȘOR”, Marina Tauber, în cadrul unui briefing de presă, susținut marți, 31 ianuarie curent, la Parlament.

Într-un comunicat de presă scrie că, prin proiectul noului Cod funciar se urmărește înlocuirea mai multor acte legislative în vigoare. Documentul nu stabilește însă clar interdicții privind vânzarea terenurilor agricole de la noi străinilor, fapt ce stârnește mari nemulțumiri în rândul agricultorilor și nu numai.

„Fracțiunea Partidului „ȘOR” a atenționat de câteva ori societatea că actuala guvernare a PAS și Maia Sandu pregătesc un plan meschin, prin care se urmărește posibilitatea de a da undă verde vânzării terenurilor agricole străinilor. Acest plan face parte din șirul de acțiuni îndreptate împotriva poporului și a țării, care au scopul de-ai condamna pe cetățeni la sărăcie și foame. Articolul 21 din proiectul de lege privind Codul funciar prevede că persoanele fizice și juridice străine nu pot fi proprietari de terenuri agricole și forestiere. Această nouă normă este însă una foarte ambiguă, fapt ce va deschide portița pentru cetățenii străini ca să devină proprietari de terenuri, în calitate de beneficiari efectivi, fie chiar și prin intermediul mai multor persoane interpuse, în cadrul persoanelor juridice autohtone”, a declarat deputata Marina Tauber.

Prin urmare, fracțiunea Partidului „ȘOR” solicită autorilor proiectului de lege privind Codul funciar excluderea ambiguităților de orice fel și includerea interdicțiilor pentru investitorii și beneficiarii străini. De asemenea, deputații formațiunii lui Ilan Șor cer organizarea dezbaterilor publice în privința proiectului Codului funciar.

„Societatea noastră trebuie să cunoască adevărul. În cazul în care Guvernul și majoritatea parlamentară a PAS nu vor exclude neclaritățile și, în mod intenționat, vor aproba proiectul de lege în forma actuală, vor deschide calea pentru vânzarea masivă, indirectă, a terenurilor agricole și forestiere persoanelor străine, afectând astfel suveranitatea națională. Astfel, actuala guvernare a PAS va distruge întreg sectorul agricol și va pune în pericol securitatea alimentară a țării. Oamenii noștri vor fi nevoiți să lucreze pământurile, iar recolta va ajunge la străini, care vor profita de forța de muncă ieftină de la noi. În plus, întreprinderile agricole mici și mijlocii vor fi eliminate. Echipa Partidului „ȘOR”, în frunte cu liderul nostru, Ilan Șor, va urmări îndeaproape dezbaterile în privința acestui proiect și va continua să apere drepturile tuturor cetățenilor din țara noastră. Nu le vom permite celor din PAS și Maiei Sandu să lase poporul Republicii Moldova flămând”, a accentuat Marina Tauber în cadrul briefingului de presă.

Cu o zi în urmă, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare s-a văzut nevoit să comunice că în art. 21 din proiectul Codului funciar este reglementat expres că „persoanele fizice și juridice străine nu pot dobândi drept de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă sau din fondul forestier prin acte juridice între vii, sub sancţiunea nulităţii absolute a actului juridic de dobândire”, fiind stabilit că în cazul dobândirii terenurilor menţionate prin succesiune legală, succesorii sunt obligaţi să îl înstrăineze în termen de un an de zile.

În prezent, în Republica Moldova, este interzisă vânzarea terenurilor agricole și forestiere investitorilor străini. Aceste prevederi sunt expres stipulate în Legea privind prețul normativ și modul de vânzare și cumpărare a pământului. Legislația în vigoare prevede expres că nu pot fi proprietari de terenuri agricole și forestiere nu doar cetățenii străini, apatrizii, persoanele juridice, dar și investitorii străini, adică nu se admite ca în capitalul unei persoane juridice autohtone să existe investiții străine.

#codul funciar #Marina Tauber #Partidul Șor

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.