Proprietarii locuințelor care au instalate centrale termice autonome, după ce au decis să se deconecteze de la încălzirea centralizată, ar putea să nu mai achite furnizorului de agent termic pentru faptul că ţevile care transportă căldura le tranzitează apartamentele. Asta se va întâmpla dacă Parlamentul va vota proiectul deputaților Partidului „ȘOR”, care au propus eliminarea acestei taxe, pe care o consideră nejustificată. În prezent, tariful pentru tranzitare este de 10 la sută din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al locuinței.

Potrivit deputatului Partidului „ȘOR”, Vadim Fotescu, această problemă persistă în mare parte în municipiile Chișinău și Bălți.

„Din moment ce au renunțat la serviciile încălzirii comune, ei ar fi trebuit să nu mai achite pentru ele. În niciun fel. Niciun leu. Totuși, nu e nici pe departe așa, iar acestor oameni continuă să li se facă o mare nedreptate. Și asta pentru că acești consumatori sunt obligați să achite 10 la sută din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al încăperii. Adică sunt obligați să plătească pentru ceva de ce nu beneficiază. Logica celor care au elaborat acest regulament este că aceste plăți sunt necesare pentru a menține funcțional sistemul centralizat și pentru deservirea încălzirii spațiilor comune. Noi considerăm că acest argument nu poate fi pus la baza tarifării suplimentare a consumatorului care s-a deconectat legal și nu mai beneficiază de aceste servicii”, a declarat Fotescu.

El a mai spus că serviciile suplimentare care se acordă pentru spațiile comune sau pentru funcționarea sistemului urmează să fie calculate și tarifate separat, iar niciun consumator final, indiferent dacă este conectat la încălzire centralizată sau autonomă, nu trebuie să acopere cheltuielile pentru pierderile din sistem, încălzirea locurilor de uz comun sau pentru imposibilitatea de a deconecta țevile care tranzitează locuințe lor.

„De aceea, noi, deputații Partidului „ȘOR”, venim cu propunerea de a modifica și completa legea cu privire la energia termică și promovarea cogenerării. Astfel, propunem să se prevadă expres faptul că proprietarii locuințelor care au fost deconectați de la sistemul centralizat de încălzire NU vor mai fi supuși facturării și plății pentru energia termică din partea furnizorului. Totodată, propunem să interzicem furnizorului de energie termică să ceară majorarea tarifului pentru consumatorii finali, motivând necesitatea includerii în preț a cheltuielilor pentru pierderile de energie termică.

Fotescu a mai spus că este sigur că deputații celorlalte fracțiuni vor susține proiectul Partidului „ȘOR”, în caz contrar vor menține această nedreptate la care sunt supuși oamenii.

„Acest subiect este în atenția publică de peste un deceniu. În adresa instituțiilor statului au fost nenumărate adresări de la consumatori care contestă acest mecanism de achitare pentru tranzitul energiei termice. Cu privire la acest subiect există și litigii judecătorești, inclusiv sesizări la Curtea Constituțională. Mai mult, există chiar și decizii judecătorești favorabile consumatorilor prin care au fost anulate facturi din simplu motiv că oamenii erau obligați să plătească pentru servicii de care nu beneficiau”, a conchis Fotescu.

#Partidul Șor

Rujeola continuă să reprezinte o amenințare, iar scăderea acoperirii vaccinale crește riscul apariției unor noi focare. În 2024, în Regiunea Europeană au fost raportate 127.350 de cazuri de rujeolă, de două ori mai multe decât în 2023 și cel mai mare număr înregistrat din 1997, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF.

Republica Moldova s-a confruntat, la rândul său, cu focare de rujeolă. În 2018, după o perioadă în care acoperirea vaccinală a scăzut, în țară au fost raportate 340 de cazuri. Specialiștii atrag atenția că menținerea unei rate ridicate de vaccinare este esențială pentru prevenirea răspândirii bolii și protejarea copiilor.

„Odată cu dezvoltarea internetului și a rețelelor sociale au început să se intensifice mișcările antivacciniste care promovau tot felul de falsuri, pentru ca oamenii să refuze vaccinarea. Consecințele au fost grave: s-a redus numărul copiilor vaccinați și s-a ridicat valul epidemic al cazurilor de rujeolă”, a declarat Angela Paraschiv, secretară de stat la Ministerul Sănătății.

În acest context, Ministerul Sănătății și UNICEF au realizat documentarul „Calea spre un viitor mai sigur: fără rujeolă, fără rubeolă, fără oreion”, în care medici și specialiști în sănătate publică explică riscurile celor trei boli și răspund celor mai frecvente întrebări și temeri ale părinților despre vaccinarea ROR.

Rujeola, rubeola și oreionul pot provoca complicații grave. În cazul oreionului, la băieți poate apărea orhita urliană, o inflamație a testiculelor care, în cazurile severe, poate afecta funcția reproductivă.

„Vaccinarea este un gest simplu care protejează nu doar copilăria, dar și șansa adultului de a avea o familie și urmași”, susține Iurie Arian, medic urolog-androlog, specialist în tratamentul infertilității la bărbați.

Rubeola este deosebit de periculoasă în timpul sarcinii. Infecția poate provoca pierderea sarcinii sau sindromul rubeolic congenital, asociat cu afectarea inimii, ochilor, auzului și sistemului nervos al copilului.

În Republica Moldova, imunizarea împotriva rubeolei a avut rezultate importante. Dacă în perioada 1995–2012 au fost înregistrate aproape 28.000 de cazuri, după introducerea vaccinării în 2002 numărul acestora a fost redus la zero. La nivel global, cazurile raportate de rubeolă au scăzut cu 97% între 2000 și 2022.

În cazul oreionului, imunizarea a fost introdusă în Republica Moldova în 1982, iar din 2002 este utilizată schema cu două doze de vaccin combinat ROR, împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei. Aceasta a contribuit la reducerea cu peste 97% a nivelului de îmbolnăviri până în 2006.

Datele din 2024 arată însă că acoperirea vaccinală rămâne sub nivelul recomandat în unele grupe de vârstă. Aceasta a fost de 83,9% la copiii de un an, 93,1% la cei de 6–7 ani și 93,5% la cei de 15 ani.

Specialiștii spun că este necesară o acoperire vaccinală de peste 95% pentru a limita răspândirea bolilor și pentru a proteja inclusiv copiii care nu pot fi imunizați din motive medicale.

Vaccinul ROR este oferit gratuit în Republica Moldova. Prima doză este administrată la vârsta de 12 luni, urmată de rapeluri la 6–7 ani și la 15–16 ani, conform schemei naționale de imunizare.

Documentarul „Calea spre un viitor mai sigur: fără rujeolă, fără rubeolă, fără oreion” este realizat de Ministerul Sănătății și UNICEF, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Organizația Mondială a Sănătății, cu suportul Guvernului Marii Britanii.