Proprietarii locuințelor care au instalate centrale termice autonome, după ce au decis să se deconecteze de la încălzirea centralizată, ar putea să nu mai achite furnizorului de agent termic pentru faptul că ţevile care transportă căldura le tranzitează apartamentele. Asta se va întâmpla dacă Parlamentul va vota proiectul deputaților Partidului „ȘOR”, care au propus eliminarea acestei taxe, pe care o consideră nejustificată. În prezent, tariful pentru tranzitare este de 10 la sută din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al locuinței.

Potrivit deputatului Partidului „ȘOR”, Vadim Fotescu, această problemă persistă în mare parte în municipiile Chișinău și Bălți.

„Din moment ce au renunțat la serviciile încălzirii comune, ei ar fi trebuit să nu mai achite pentru ele. În niciun fel. Niciun leu. Totuși, nu e nici pe departe așa, iar acestor oameni continuă să li se facă o mare nedreptate. Și asta pentru că acești consumatori sunt obligați să achite 10 la sută din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al încăperii. Adică sunt obligați să plătească pentru ceva de ce nu beneficiază. Logica celor care au elaborat acest regulament este că aceste plăți sunt necesare pentru a menține funcțional sistemul centralizat și pentru deservirea încălzirii spațiilor comune. Noi considerăm că acest argument nu poate fi pus la baza tarifării suplimentare a consumatorului care s-a deconectat legal și nu mai beneficiază de aceste servicii”, a declarat Fotescu.

El a mai spus că serviciile suplimentare care se acordă pentru spațiile comune sau pentru funcționarea sistemului urmează să fie calculate și tarifate separat, iar niciun consumator final, indiferent dacă este conectat la încălzire centralizată sau autonomă, nu trebuie să acopere cheltuielile pentru pierderile din sistem, încălzirea locurilor de uz comun sau pentru imposibilitatea de a deconecta țevile care tranzitează locuințe lor.

„De aceea, noi, deputații Partidului „ȘOR”, venim cu propunerea de a modifica și completa legea cu privire la energia termică și promovarea cogenerării. Astfel, propunem să se prevadă expres faptul că proprietarii locuințelor care au fost deconectați de la sistemul centralizat de încălzire NU vor mai fi supuși facturării și plății pentru energia termică din partea furnizorului. Totodată, propunem să interzicem furnizorului de energie termică să ceară majorarea tarifului pentru consumatorii finali, motivând necesitatea includerii în preț a cheltuielilor pentru pierderile de energie termică.

Fotescu a mai spus că este sigur că deputații celorlalte fracțiuni vor susține proiectul Partidului „ȘOR”, în caz contrar vor menține această nedreptate la care sunt supuși oamenii.

„Acest subiect este în atenția publică de peste un deceniu. În adresa instituțiilor statului au fost nenumărate adresări de la consumatori care contestă acest mecanism de achitare pentru tranzitul energiei termice. Cu privire la acest subiect există și litigii judecătorești, inclusiv sesizări la Curtea Constituțională. Mai mult, există chiar și decizii judecătorești favorabile consumatorilor prin care au fost anulate facturi din simplu motiv că oamenii erau obligați să plătească pentru servicii de care nu beneficiau”, a conchis Fotescu.

#Partidul Șor

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.