Fracțiunea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) are de astăzi un nou deputat în Parlament, Viorel Barda, după ce astăzi Curtea Constituțională (CCM) a validat mandatul alesului supleant pe lista PAS.

Viorel Barda a ajuns deputat, ca rezultat al renunțării Zinaidei Popa la mandatul de parlamentară, pentru că a ales să rămână consilieră în cadrul Consiliului Municipal Chișinău (CCM).

În cadrul ședinței CCM, transmisă live pe Rlive.md, Viorel Barda a declarat că nu are interdicții de a ocupa acest mandat, nu are conflicte de interese nesoluționate și nici nu a avut antecedente penală, care ar putea să-i restrângă dreptul de a accede în noua funcție.

Viorel Barda este de profesie jurist și în prezent este șeful Direcției generale pentru administrarea clădirilor Guvernului (DGACG). În ultimii doi ani, acesta a indicat un salariu de 81 339 de lei, primiți de la DGACG. Acesta mai indică faptul că, păstrează pe un cont bancar 33 400 de euro, bani pe care spune că i-a primit drept donație.

Amintim că, la 24 august, Parlamentul a luat act de demisia Zinaidei Popa. Ulterior, CEC a validat mandatul lui Viorel Barda, care potrivit listei candidaților supleanți ai PAS este următorul ce urmează să ocupe mandatul declarat vacant de fracțiunea parlamentară a PAS.

#CCM #deputat #PAS #Viorel Barda

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.