Guvernarea pasează responsabilitatea pentru legea cetățeniei pe funcționarii care o implementează. Declarațiile au fost făcute de Igor Grosu și Doina Gherman, care au precizat că prevederile sunt discutate la Comisia juridică a Parlamentului, apoi se va interveni cu măsuri.

Igor Grosu a menționat în discuții cu jurnaliștii că după izbucnirea războiului din Ucraina a crescut foarte mult numărul de solicitări ale cetățeniei. Conform lui, prin prevederile actualizate, s-au diminuat anumite riscuri.

„Eu cred că și instituțiile manifestă uneori exces de zel. Și mai este instinctul că nu mi-i clar până la capăt cum să interpretez. Mai trimit la o instituție, să îmi aducă document că are document”, a spus Grosu, cu referire la scandalul cetățeniei.

Fiind unul dintre autorii reglementărilor, Grosu a spus că există persoane născute în Moldova, de exemplu unul dintre purtătorii de cuvânt al armatei ruse. Potrivit speakerului, acesta putea veni la Chișinău să ceară pașaport în regim de urgență.

Vicepreședinta PAS Doina Gherman, care este și încă una dintre autoarele noilor prevederi, susține că ar fi interesantă și poziția Curții Constituționale și a menționat că deciziile autorității trebuie executate, fiind întrebată ce va face PAS dacă opoziția va contesta prevederile.

„Pe platforma Comisiei juridice se analizează partea normativă. Vom reveni cu ajustări, dacă va fi nevoie. Dar se pare că e vorba de implementare, nu de lege. În această săptămână urmează să venim cu clarificări”, a spus Doina Gherman.

Deputatul PAS Adrian Băluțel a menționat pentru Realitatea că s-a discutat deja cu funcționarii de la Agenția Servicii Publice (ASP) și a menționat că „legea este una bună”. Potrivit lui, nu este exclus ca majoritatea parlamentară să înregistreze un proiect de modificare a reglementărilor.

„Zilele trecute a avut loc o ședință și o discuție cu reprezentanții ASP. Urmează că corectăm carențele de exprimare în lege, astfel încât să nu mai apară aceste neînțelegeri. Sunt aceste clarificări care trebuie făcute și o să vină pe partea Agenției Servicii Publice sau o vom înregistra noi un proiect în Parlament, ca să corectăm legea”, a spus Băluțel.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prevederile din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor.

#cetatenie #implementare #lege #PAS #problema

Prețul petrolului a continuat marți tendința de scădere începută luni, cotația barilului de țiței Brent coborând sub pragul de 90 de dolari pentru prima dată din august, după ce președintele american Donald Trump a minimalizat necesitatea unor noi acțiuni militare împotriva Iranului „în acest moment”, atenuând astfel temerile privind perturbări de durată ale aprovizionării din Orientul Mijlociu.

Deși o reluare a atacurilor împotriva Iranului este „improbabilă”, Statele Unite rămân „gata să intervină”, a insistat președintele american pentru Truth Social după întâlnirea sa cu prim-ministrul qatarez Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, transmite Agerpres.

„Probabilitatea unei noi escaladări militare a scăzut, dar există în continuare puține dovezi concrete că un acord de pace este semnificativ mai aproape”, spune Arne Lohmann Rasmussen, analist la Global Risk Management.

Totuși, acest lucru este suficient pentru a provoca o scădere considerabilă a prețurilor petrolului, deoarece fluxurile de petrol din Golf, în special prin rutele care ocolesc Strâmtoarea Ormuz, sunt „aproape de nivelurile de dinainte de război”, potrivit analiștilor de la ING.

După ce marți dimineața a coborât până la 89,66 dolari, în jurul orei 09:25 GMT barilul de țiței Brent din Marea Nordului, cu livrare în ianuarie, era cotat la 90,48 dolari, în scădere cu 2,26% față de ultima cotație de luni seara. Echivalentul american, țițeiul West Texas Intermediate, cu livrare în decembrie, a scăzut cu 2,08%, până la 85,04 dolari pe baril.

Prețul țițeiului Brent s-a redus cu aproximativ 22% față de nivelul de 118 dolari per baril, atins pe 30 octombrie, pe măsură ce s-au diminuat îngrijorările că Trump ar putea intensifica atacurile asupra Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA. Cu toate acestea, persistă îngrijorări legate de posibile perturbări ale transportului maritim.

Într-un scenariu în care nu se schimbă nimic, cu tensiuni ocazionale între SUA și Iran, dar fără perturbări semnificative sau prelungite, analiștii ING prognozează un preț mediu de aproximativ 77 de dolari pe baril pentru 2027.