În Republica Moldova, limba găgăuză rămâne un element esențial al identității culturale, însă specialiștii avertizează că utilizarea ei este în scădere, în special în rândul tinerilor.

În acest context, la Chișinău are loc Conferința Internațională „Păstrarea, dezvoltarea și promovarea limbii găgăuze în spațiul multilingv al Republicii Moldova”, unde autorități, experți internaționali și reprezentanți ai mediului educațional caută soluții concrete.

Tema centrală: cum poate fi nu doar păstrată, ci și revitalizată limba găgăuză.

„Evenimentul de astăzi urmărește crearea unei platforme de dialog între reprezentanții mediului educațional, instituțional, științific și ai societății civile pentru a identifica soluții concrete și sustenabile pentru a revitaliza limba găgăuză. Dezvoltarea implică dialog și participare activă în viața întregii societăți. De aceea, trebuie să înțelegem că păstrarea limbii găgăuze și învățarea limbii române sunt două laturi ale aceleiași monede”, a declarat Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Discuțiile includ și exemple europene care arată că limbile minoritare pot fi protejate și dezvoltate eficient.

„ Limba Găgăuză este patrimoniul Republicii Moldova și pentru a păstra această limbă este responsabilitatea întregii societăți și aici noi avem nevoie de dialog și cooperare, între autorități. mediu academic și întreaga societate. Anume în acest caz CMI oferă spațiu de dialog pentru a discuta anumite provocări și de a găsi soluții comune. CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari, aduce experiență internațională, expertiză și la fel bunele practici europene. Noi lucrăm strâns cu autoritățile naționale, regionale, inclusiv Ministerul Educației și Cercetării…că deja sunt cazuri de succes de exemplu Tirolul de Sud, Italia, undă păstrarea limbilor minorităților a fost una de succes”, a subliniat Natalia Djandjgava, Manageră de țară, CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari.

Educația rămâne un pilon central, iar autoritățile vin cu măsuri pentru susținerea limbii găgăuze în sistemul de învățământ.

„Mai nou avem aprobat și acest plan pentru promovarea și dezvoltarea limbii găgăuzii, care vine și cu un buget de peste un milion de lei, prin care anual vom susține suplimentare a eforturilor care deja există, pe partea de formare a cadrelor didactice, pe curiculum, pe materiale didactice și suplimentare care să fie pus la dispoziție, ca să impulsionăm și să susținem nivelul de cunoaștere și dezvoltarea limbii”, a menționat Dan Perciun, Ministrul Educației și Cercetării.

La nivel local, specialiștii atrag atenția asupra provocărilor existente, dar și asupra noilor oportunități oferite de tehnologie.

„Astăzi tehnologiile informaționale ne permit să fim parte a unei lumi mai mari și, în primul rând, să sprijinim diaspora găgăuză, care trăiește în diferite țări ale lumii – Turcia, Rusia, Ucraina, Germania, Italia. Este nevoie de foarte multe instrumente moderne noi, de resurse media, de formate interactive, pentru ca acestea să fie interesante și utile, iar materialele trebuie prezentate într-un mod modern, adaptat cerințelor și dorințelor tinerilor”, a spus Irina Constantinova, Directoarea Centrului de Cercetări Științifice al Găgăuziei „M.V. Marunevici”.

În acest context, în acord cu experiențele altor state europene privind revitalizarea limbilor vulnerabile, au fost evidențiate principalele direcții de acțiune în acest proces.

„Educația este poate primul aspect pe care l-aș menționa. Începerea educării elevilor de la o vârstă foarte fragedă este importantă. De asemenea, vizibilitatea publică – utilizarea limbii în instituțiile publice și în administrație – ajută foarte mult. Dar, în cele din urmă, este vorba despre utilizarea limbii în familie și în viața publică, în cadrul comunităților, precum și despre dezvoltarea unui sentiment de mândrie față de propria limbă”, a conchis Petra Lärke, Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova.

Promovarea limbii găgăuze este un proces complex, care necesită o abordare coerentă, ce reunește politicile publice, educația, implicarea comunității și o prezență mai vizibilă în societate.

Evenimentul a fost co-organizat de CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, în cooperare cu instituții academice și autorități din Găgăuzia, cu suportul Suediei.

#CMI #identitati #limba gagauza #limba minoritară #Maia Sandu

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.