Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO „Patria cartofului” – puternic afectată de secetă. O treime din recoltă va putrezi pe câmpurile din Briceni

09 Sept. 2022, 18:04
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
09 Sept. 2022, 18:04 // Societate //  Realitatea.md

A treia parte din recolta de cartofi din nordul Republicii Moldova va rămâne în câmp. Raionul Briceni, considerat patria cartofului, a fost puternic afectat de secetă. Condițiile nefavorabile au făcut ca legumele să putrezească încă în sol. Prin urmare, prețul la cartofi nu va scădea. În prezent, un kilogram de legume direct de la producător costă până la 5,50 lei pentru un kilogram, dublu comparativ cu sezonul trecut, scrie nordnews.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest fermier deține 12 hectare de cartofi în satul Caracușenii Vechi, raionul Briceni. Din cauza secetei și a insuficienței de calciu, 40% din recoltă a fost compromisă.

„Am așteptat o recoltă de 10 tone, dar strângem 6-7 tone. Am sădit câte 3 tone la hectar”. 

Iar Ion Timoftică deține 1,5 hectare de cartofi. Bărbatul spera să obțină profit pentru a-și întreține familia, dar nu i-a reușit.

„Anul trecut am strâns aproape 13-14 tone de pe un hectar. În acest an este foarte slab pentru că nu au fost ploi până nu demult. Priviți cât este de măruntă. Trei sunt mici și una mășcată.  Am nepoți, copii, nurori. Le voi da câțiva saci pentru că e tot ce am”. 

Zilierii spun că strânsul cartofilor este o muncă grea, dar nu au altă alternativă.

„Strângem cartofii mari, iar cei mărunți la o parte. Cei putrezi rămân în câmp. Lucrăm așa 10 ore pe zi”.

„Lucrăm greu, salariul e mic, dar totul e scump. Muncim de dragul copiilor noștri, pentru a avea cu ce-i crește”. 

Pentru că prețul la cartofii de pe rafturile din piețe și magazine este mare, oamenii cumpără legumele direct de la producătorii care își vând roada pe marginea traseului Briceni-Edineț.

„5,50 lei.  – Dă-mi doi saci. 00.18 – De care, albă sau roșie? – Roșie”.

„Dacă nu vom mânca cartofi, atunci ce altceva? De unde carne? Carnea e scumpă. Vom cumpăra câte doi saci de persoană, pentru câți suntem în familie”. 

„Cumpărăm sî avem ce mânca la iarnă. –Cât cumpărați?  – Șapte saci. Nu e devreme, că va sta aici, că acasă, nu e totuna? Ei au scos-o din pământ și e bună”. 

„Acum puțin, apoi mai cumpărăm pentru iarnă. Vom cumpăra un sac, cât îmi permite buzunarul. E normal, sunt cartofi și mai scumpi”. 

Anul trecut, agricultorii din Briceni au strâns câte 25 de tone de cartofi la hectar, iar în acest sezon doar 12, și asta în condițiile în care și-au udat culturile.

„Acum șase ani, suprafață plantată cu cartofi era de 6 mii de hectare, iar anul acest am ajuns la doar 1510 ha. Se întâmplă pentru că, acum 6-8 ani, producătorii exportau cartofi în Federația Rusă. Totodată, fermierii se confruntă cu un deficit tot mai mare a brațelor de muncă”, – a spus Iulia Jeleznii, șefa Secției Agricultură, Relații Funciare și Cadastru, Briceni.

În piețele și magazinele din țară, un kilogram de cartofi costă între 9 și 13 lei.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.