Șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Victor Furtună, are un nou adjunct. CSP a aprobat candidatura procurorului Oxana Cazacu la această funcție, după ce la ședința din 2 martie, membrii Consiliului au respins candidatura lui Dumitru Barbuța.

„Consiliul Superior al Procurorilor a hotărât: a desemna interimar pentru funcția de adjunct al procurorului șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), pe doamna Oxana Cazacu, procuror în Procuratura municipiului Chișinău”, a declarat Angela Motuzoc.

Oxana Cazac activează în funcția de procuror în cadrul Procuraturii mun. Chișinău din decembrie 2016.

În 2020, „în baza unui ordin emis de procurorul general, Alexandr Stoianoglo, în cadrul Adunării Generale a Procurorilor, 45 de procurori au fost „premiați” cu distincțiile Procuraturii”. Medalie pentru servicii impecabile a primit și procurorul Oxana Cazacu. Premiile de încurajare au fost înmânate de către șeful PG, Alexandr Stoianoglo și președinta CSP, Angela Motuzoc.

Amintim că la ședința de astăzi, 15 martie, CSP a aprobat cu majoritatea voturilor candidatura lui Octavian Iachimovschi, la funcția de adjunct al procurorului șef al Procuraturii Anticorupție.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, la fel ca și la ședința din 2 martie, s-a abținut de la examinarea subiectului. Atunci, ministra a declarat că: „În activitatea mea anterioară de avocat am participat cu domnul Iachimovschi în câteva dosare de rezonanță. Mă abțin de la examinarea chestiunii date”.

#adjuncti #CSP #PG

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.