Rețeaua Națională a Muzeelor din România anunță un record absolut de peste 311 de obiective culturale înscrise la Noaptea Muzeelor 2023, ce se va desfășura sâmbătă, pe 13 mai, într-o ediție comună România – Republica Moldova.

„Anul acesta Noaptea Muzeelor aduce publicului cele mai multe evenimente din ultimii 19 ani de existență: am contabilizat 297 din România și 14 din Republica Moldova, până acum. De la Chișinău, la Aiud și de la Palanca, la Roșiorii de Vede, o întreagă constelație culturală a fost trasată, în care sunt prezente în primul rând muzeele – cărora vreau să le mulțumesc în mod special pentru implicare, dar și spații și proiecte prietene ale Nopții Muzeelor, care vor întâmpina publicul cu sute de experiențe și activități, diverse și interactive, adaptate tuturor vârstelor și intereselor culturale. Menționez că numărul înscrierilor la această ediție va tot crește până pe 13 mai, deoarece primim în continuare solicitări de la muzee sau entități culturale”, a declarat Dragoș Neamu, Coordonator Departament Relații Internaționale și Proiecte Culturale, manager Noaptea Muzeelor.

Cea de a 19-a ediție a Nopții Muzeelor va fi prezentă în Republica Moldova în 14 muzee: 5 instituții muzeale din Chișinău, inclusiv cele 4 mari muzee naționale, dar și 9 muzee de pe cuprinsul a 5 raioane.

: Muzeul Național de Istorie a Moldovei

În România, Noaptea Muzeelor va fi sărbătorită de 217 muzee și 80 de entități culturale, în 82 de localități din 33 de județe din toată țara. Pe lângă București, Noaptea Muzeelor 2023 are un record de muzee și spații deschise la Târgu Mureș, unde 28 de evenimente își așteptă publicul, urmate de orașele Iași, Cluj-Napoca și Brașov.

: Muzeu din Târgu Mureș

În Capitală, sâmbătă de dimineață până noaptea târziu, publicul se va putea bucura de aproximativ 60 de evenimente propuse de muzee, galerii de artă, centre culturale și expoziționale, spații ale tearelor, opere, coruri, palate, institute, case ale experimentelor sau licee și festivaluri de muzică.

Invitatul special al Nopții Muzeelor 2023 este un muzeul fenomen la nivel mondial, War Childhood Museum/ Muzeul Copilăriei în Vreme de Război, care se află în premieră în România. Expoziția sa va putea fi vizitată gratuit, la Noua Galerie a Muzeului Național al Țăranului Român, începând cu ora 16:30, de pe 12 mai, până pe 12 iunie 2023. Expoziția se intitulează LISTEN/ASCULTĂ și reprezintă o abordare curatorială inovatoare și un parcurs expozițional extrem de emoționant, ce se construiește în jurul obiectelor și mărturiilor copiilor afectați de război.

„După războiul din Bosnia, au apărut sute de proiecte prin care s-a încercat documentarea sa, din diferite perspective, de la cele ale politicienilor, până la cele ale jurnaliștilor, medicilor etc., dar nimic din perspectiva copiilor. Pentru că fac parte din această generație care a crescut în timpul războiului, am vrut să acopăr această pagină goală, prin documentarea și prezentarea experiețelor copiilor aflați în zone de conflinct și așa s-a născut acest muzeu. De asemenea, prin World Childhood Museum am vrut să schimb percepția generală asupra copiilor în timpul războaielor. Copiii în vreme de război sunt percepuți în general ca o parte pasivă, absolut vulnerabilă, dar WCM își dorește să sublinieze și rezistența și creativitatea copiilor, capacitatea lor de a-și transforma viețile, ale lor, dar și ale celorlalți” – Jasminko Halilovic, fondator al War Childhood Museum

La București, vor fi expuse povești și obiecte-simbol ale copiilor din Ucraina, Siria, Afganistan, Bosnia, Yemen, Irak, Palestina, Eritrea, dar și ale copiilor ucraineni refugiați în România.

La prima participare în cadrul Nopții Muzeelor, ediția cu numărul 19, se află Ateneul Român, Muzeului Fotbalului, Camera de Comerț și Industrie București, Miez Festival, Casa cu bunici „Niciodată Singuri”, Casa de licitații „Historic”, atelierele de desen și arhitectură pentru copii dezvoltate prin proiectul „Case de Muzicieni” împreună cu MNRL și MAM Studio la Muzeul Anton Pann și multe altele.

Ca în fiecare an, Romanian Design Week (12 – 28 mai) se alătura Nopții Muzeelor și îi dă o notă aparte de creativitate, iar Societatea de Transport București suplimentează linia 361 cu un autobuz dedicat evenimentului, care va circula gratuit între orele 19:00 și 03:00 pe 13/14 mai.

Inițiat de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, patronat de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor, Noaptea Muzeelor este organizată de Rețeaua Națională de Muzeelor din România (RNMR), fiind anticipat și primit de public cu mare entuziasm de fiecare dată.

Detalii complete și actualizate despre organizarea generală și programul evenimentelor din 13 mai sunt disponibile pe canalele Noaptea Muzeelor, precum și pe rețelele de comunicare ale instituțiilor culturale implicate.

#evenimente #muzeu #Noaptea Muzeelor #Republica Moldova #Romania

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.