Pentru 800 de grame de hrișcă locuitorii din Bălți scot din buzunare 40 de lei. Prețul unuia dintre cele mai întrebuințate alimente din țară crește ca pe drojdii, iar cei mai afectați de această creștere sunt persoanele care suferă de diabet.

Olga Scripniciuc spune că mama sa suferă de diabet. Unul din produsele care o ajută să se simtă mai bine este hrișca, pe care este nevoită să o reducă din alimentație din cauza prețului prea mare.

„Consider că prețul de 38-40 de lei este prea exagerat. De exemplu, mama mea este diabetică și poate mânca mai mult doar hrișcă și acum este destul de problematic cu acest lucru. Bineînțeles că nu o cumpăr în fiecare zi, 1-2 ori pe săptămână, dar prețul nu corespunde salariilor și pensiilor noastre.”

Portalului de știri NORDNEWS.MD a realizat un reportaj pe acest subiect.

Hrişca este bogată în vitamine, dar şi în proteine, carbohidraţi, fibre, fosfor, magneziu, cupru, zinc şi fier. Boabele de hrișcă amestecate cu lapte sau iaurt sunt un remediu bun pentru diabetul zaharat de tip II.

„Acum nu găsești nicăieri prin magazine hrișcă. Unicul lucru unde am găsit este la piața centrală, dar la prețuri astronomice.”

Vânzătorii de la Piața Centrală din Bălți recunosc că prețul la hrișcă este exagerat.

„Hrișcă nu-i. Nu se aduce hrișcă, nu-i la depozit. Sunt cumpărători care bolnavi de diabet zaharat și lor le trebuie hrișcă, dar ea nu-i. Bineînțeles că ar fi bine să aducă, să fie cum a fost înainte, să avem mereu hrișcă cu preț normal.”

„Avem în vânzare. – Și la ce preț? – 35. – 35 de lei? – În piață este și de 42, 40 de lei, la mine e 35. Cineva se revoltă, cineva nu, dar cumpără, ce să facă? Pentru unii e scump, săracii, pentru alții e normal, pentru tineri ca voi, dar pentru bătrânei e scump. Cu așa pensii, n-au de unde să cumpere, clar lucru.”

Unii comercianți dau vina pe principalul furnizor de hrișcă, adică Federația Rusă, care ar fi oprit exporturile pentru Republica Moldova.

„Hrișca s-a scumpit. Cel mai probabil e legat din cauza exportului din Rusia. Poate vor apărea noi loturi și va fi mai ieftin.”

Criza de hrișcă este, de fapt, artificială. Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, în ultimii trei ani, importul mediu anual de hrișcă este de 3250 de tone. În primele zece luni, R. Moldova a importat peste 2800 de tone, suficient pentru piața internă.

„Nu este atât de rentabil pentru producătorii din Rusia. În anul 2020 s-a impus o taxă la exportul de cereale, inclusiv și hrișca. Această taxă este una flotantă, de aceea și prețul la hrișcă nu este unul stabil, periodic”, a declarat Viaceslav Grigoriță, șef interimar Direcția Politici în Sectorul Vegetal.

Acum câteva luni, hrișca a ajuns la un preț record de aproape 50 de lei.

#Balti #hrisca

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.