Activitatea ilegală a unui grup infracțional, suspectat de șantaj și escrocherie, a fost dată peste cap de ofițerii INI, oamenii legii și angajații Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).

„În cadrul documentării timp de 6 luni, oamenii legii au stabilit că în perioada lunilor noiembrie 2023 – aprilie 2024, suspecții, dintre care 2 deținuți și o persoană din exterior, prin spargerea rețelelor de comunicare, descărcau foto-video și informații cu caracter personal, ulterior, amenințând proprietarii rețelelor cu răspândirea unor ştiri defăimătoare, prin plasarea pe rețelele de socializare a unor fotografii cu caracter intim, solicitau transmiterea mijloacelor bănești în diferite tranșe pe mai multe carduri bancare. Totodată, prezentându-se ca proprietarul rețelei de comunicare, prin abuz de încredere și ducere în eroare, solicitau de la rudele și prietenii acestora surse financiare în datorie, sub pretextul întâmplărilor unor probleme urgente”, transmite Poliția Republicii Moldova.

Astfel, în urma investigațiilor, au fost identificați trei membri ai grupării cu vârstele cuprinse între 21 și de 28 de ani. Doi dintre aceștia la moment sunt deținuți în penitenciarele nr. 4-Cricova și nr. 18-Brănești.

Totodată, în perioada iunie-iulie 2024, polițiștii au efectuat percheziții la domiciliul suspecților din municipiul Chișinău precum și la penitenciarele menționate mai sus.

„În rezultat, au fost depistate și ridicate mai multe obiecte pertinente cauzei penale, printre care telefoane mobile, cartele SIM, purtători de informaţii, carduri bancare pe care se solicita transmiterea surselor financiare, înscrisuri de ciornă, etc. Conform legislației în vigoare persoanele riscă pedeapsă cu închisoare de la 5 la 7 ani”, mai comunică sursa citată.

Investigațiile continuă în scopul stabilirii tuturor circumstanțelor, precum și identificării altor persoane care au avut de suferit în urma activităților ilegale comise de grupare. De asemenea, cu o reacție a venit și ANP.

„Administrația Națională a Penitenciareloe a dispus desfășurarea unei anchete de serviciu interne pe acest caz pentru a elucida aspecte ce țin de implicarea/neimplicarea angajaților SAP, dar și stabilirea căilor de introducere a obiectelor interzise”, a precizat instituția.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deconspirare #infractiuni #penitenciar #Percheziții

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.