În vederea identificării suspecților în cazurile alarmelor cu obiective minate, Poliția a inițiat un șir de măsuri speciale de investigații, dar totodată, efectuează investigații legate de traficul ilicit de arme și muniții. Drept urmare, a fost curmată activitatea infracțională a trei filiere implicate în păstrarea și comercializarea ilegală a armamentului greu și munițiilor.

Astfel, la 18 ianuarie curent, angajații Secției investigare infracțiuni a Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău, sub conducerea procurorilor Procuraturii municipiului Chișinău, oficiul Rîșcani, cu suportul BPDS „Fulger”, au efectuat percheziții la domiciliul unui tânăr de 18 ani, din municipiul Chișinău.

„În cadrul perchezițiilor, au fost depistate și ridicate un aruncator de grenade de model RPG-26 și un complex de rachete antitanc de model 9M111-2, dar și alte obiecte interzise în circuitul civil. Totodată, în urma efectuării acțiunilor de urmărire penală și a măsurilor speciale de investigație, polițiștii și procurorii au identificat un bărbat de 35 de ani, locuitor al raionului Călărași, suspectat în păstrarea armelor și munițiilor, dar și comercializarea ilegală a acestora”.

Astfel, în urma perchezițiilor efectuate la domiciliul acestuia, au fost depistate și ridicate două tuburi de lansare-transportare de model РПГ 22 si 23, trei obiecte analogice cu părți componente a rachetelor aer-sol, un obuz de artilerie, un tub și proiectil de instruire de artilerie.

Al treilea caz se referă la activitatea infracțională a unui bărbat din Orhei, implicat în păstrarea și comercializarea ilegală a armelor și munițiilor.

„În urma efectuării acțiunilor de urmărire penală și a măsurilor speciale de investigații, polițiștii și procurorii au identificat o persoană de 28 de ani, locuitor al raionului Orhei, care avea asupra sa o grenadă (F-l) şi muniţii, iar în urma perchezițiilor efectuate în automobilul acestuia a fost depistat un obiect asemănător unei grenade cu focos de tip F-1”.

Bărbatul, activa în calitate de taximetrist în municipiul Chișinău.

„La 20 ianuarie curent, în urma perchezițiilor efectuate, la domiciliul acestuia, din podul casei au fost ridicate 186 de cartușe calibru 22Lr nepercutate; o grenadă de instruire de model F-1 cu focos de instruire; o grenadă de instruire de model RGD-5 cu focos de instruire; 98 de cartușe calibru 7,62×54 mm cu campusele percutate așezate în lame; 87 de cartușe de calibru 7,62×39 mm de instruire, capsele fiind percutate; 4 tuburi de cartușe calibru 7,62×39 mm cu capsele percutate dar și 9 încărcătoare pentru pistoale-mitralieră KALAȘNIKOV de calibrul 7,62×39 mm”, se arată în nota informativă a Poliției.

În toate cazurile, pentru a asigura măsuri de securitate sporită, la fața locului a fost solicitată intervenția Secției Tehnico-Explozive a Centrului Tehnico-Criminalistic și Expertize Judiciare al IGP, care a ridicat în modul corespunzător armamentul și munițiile depistate.

Polițiștii continuă activitățile de contracarare a acestui fenomen.

#activitate infractionala #armament #investigatii

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.