Patru bărbați cu vârste cuprinse între 30 și 46 de ani, din raioanele Strășeni, Hîncești, dar și din municipiul Chișinău, au fost percheziționați de oamenii legii, fiind suspectați de păstrarea ilegală a armelor și munițiilor.

Descinderile au fost operate la domiciliile indivizilor.

„În rezultatul perchezițiilor efectuate la domiciliile persoanelor suspectate, din raioanele Strășeni și Hîncești, au fost depistate și ridicate: un pistol de model PM cu două încărcătoare și 36 de cartușe deținute legal, dar păstrate cu încălcarea normelor prevăzute de lege, o armă lungă cu țeava lisă de model MP-27M, două arme lungi cu țeava lisă de model nestabilit păstrate ilegal, două arme cu țeava ghintuită model CZ cu semne vădite de modificare artizanală, o arma cu țeavă lisă de model „Beretta” păstrată cu încălcarea condițiilor de păstrare, 4 termovizoare fără acte de proveniență. 3 amortizoare păstrate ilegal, 150 de cartușe cu calibrul 308 WIN, 49 de cartușe cu calibrul 6.5, 299 de cartușe cu calibrul 20 mm, 3 cartușe cu calibrul 22 Lr, 331 de cartușe cu calibrul 12 mm și un cartuș cu calibrul 9 mm.

De asemenea în timpul perchezițiilor a fost depistată o cantitate de aproximativ 30 de kg de carne ce se presupune a fi de căprioară, care urmează a fi expediată către ANSA și supusă expertizei.

La fel în timpul perchezițiilor au fost depistate 5 telefoane mobile, 2 cartele SIM din statele membre UE și 13 ceasuri de lux, care urmează a fi verificate dacă constituie obiecte ale infracțiunilor”, se arată în comunicatul Inspectoratului General al Poliției.

Poliția precizează că „persoanele la domiciliul cărora au fost făcute perchezițiile, au fost subiecții conflictului înregistrat în noaptea de 7 spre 8 septembrie 2022 în extravilanul satului Ghidighici, unde au fost agresați fizic angajații Inspectoratului pentru Protecția Mediului, aflați în misiune de serviciu, pentru contracararea braconajului, fiind deposedați abuziv de body-camere, iar în rezultat unul dintre angajați a fost internat în spital cu diverse leziuni”.

„La moment, în cadrul cauzei penale se întreprind măsurile procesuale necesare în vederea examinării armelor și obiectelor ridicate, expedierea acestora pentru efectuarea expertizelor, precum și verificarea pe teritoriul Statelor membre ale Uniunii Europene, pentru a stabili dacă acestea figurează ca obiecte marcate sau obținute în urma comiterii infracțiunilor.

Conform legii penale persoanele vinovate riscă pedeapsă cu închisoare de la 3 la 7 ani și amendă de până la 42 500 de lei”, menționează forțele de ordine.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#braconaj #Percheziții #politia

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.