Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO Periculos! Sălile de jocuri de noroc din țară se răresc, dar se înmulțesc pe online și sunt mai greu de controlat

14 Ian. 2024, 14:13
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
14 Ian. 2024, 14:13 // Societate //  Elena Putregai

Se răresc sălile de jocuri de noroc în Republica Moldova. Numărul acestora a început să scadă din 2017, după ce a intrat în vigoare o lege ce impune condiţii mai dure de obţinere a licenţei pentru astfel de activităţi. În schimb, s-au înmulţit platformele online de jocuri de noroc, care sunt mai greu de controlat, spun autorităţile. În toţi aceşti ani au fost destructurate şi organizaţii criminale. Alarmant e şi alt fenomen – în Republica Moldova nu există o evidenţă a persoanelor dependente de jocurile de noroc, iar psihologii şi psihiatrii acordă servicii după protocoale generale, transmite TVR Moldova.

La începutul lunii decembrie, poliţia a destructurat un grup criminal, care organiza jocuri de noroc. Suspecţii atrăgeau în cercul lor zeci de persoane dependente de astfel de activităţi, iar ulterior le luau banii. Totul avea loc într-un oficiu de prestare a serviciilor de taxi din orașul Călărași, iar în spatele afacerii ilegale era un bărbat de 37 de ani. Poliţia a publicat discuţiile telefonice dintre suspecţi.

În urma descinderilor, în sala clandestină erau 10 persoane, cu vârste între 34 și 67 ani, inclusiv liderii grupărilor criminale. A fost ridicat echipamentul pentru desfășurarea jocurilor și 106 mii de lei. Potrivit poliţiei, din 2017 până în prezent, au fost documentate patru astfel de cazuri, în Chişinău şi în nordul Republicii Moldova.

ARCADIE CATLABUGA, şeful INI: „În cazul sălilor clandestine, persoana vine fără bani, cu speranţa că va câştiga cumva din această activitate. Până la urmă el pierde sau intenţionat i se crează condiţii ca să piardă. Este pus într-o situaţie ca să întoarcă banii. Mai mult ca atât, noi am constatat că 10 procente din banii care fac obiectul jocului, pleacă în activitatea criminală”.

Referindu-se la profilul celor care cad pradă jocurilor de noroc, şeful Inspectoratului Naţional de Investigaţii spune că sunt, în mare parte, tineri. Ei ajung să sesizeze poliţia doar atunci când sunt şantajaţi sau agresaţi.

ARCADIE CATLABUGA, şeful INI: „Generează nu doar comiterea altor infracţiuni. Foarte bine conştientizăm că asta e divorţ, violenţa în familie, stare de depresie”.

În Republica Moldova nu se duce o evidenţă a persoanelor dependente de jocurile de noroc.

ARCADIE ASTRAHAN, directorul Centrului Comunitar de Sănătate Mintală: „Nu avem acest diagnostic. Deci, asta înseamnă că nu ştim nici la nivel naţional, nici teritorial care este epidemiologia sau care este amploarea fenomenului, câţi sunt. Noi putem să judecăm după speculaţii, pe experienţa proprie”.

SVETLANA GOREA, psiholog: „Dacă pe un copil cu o terapie mai intensă îl scoţi mai uşot. Pe un adult – nu. Adultul trebuie să conecteze doar dorinţa lui, motivaţia lui personală ca el să se poată rupe de aceste jocuri. Consecinţele sunt foarte grave. Începând de la persoană, pentru că nu-şi mai vede plăcerea în viaţă”.

La Centrul Comunitar de Sănătate Mintală se adresează anual până la 10 tineri cu tulburări din cauza jocurilor de noroc. Cert şi trist e că specialiştii nu au protocoale pentru a dependenţii de jocuri de noroc.

ARCADIE ASTRAHAN, directorul Centrului Comunitar de Sănătate Mintală: „Aici avem nevoie de specialişti. Următoarea problemă este că specialişti învăţaţi nu avem, pentru că e o problemă relativ nouă. Noi acordăm asistenţa psihologică prin anologie cu alte dependenţe. Atât dependenţa de joc, cât şi dependenţa de substanţe este o tulburare de comportament”.

Chiar şi aşa, mulţi agenţi economici continuă să investească în sălile de jocuri de noroc. Agenţia Servicii Publice a emis licenţe doar pentru două cazinouri. Iar piaţa de jocuri de noroc e supravegheată de Inspectoratul de Stat pentru Suprevegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor.

ION BARBOS, reprezentant ISSPNPC: „S-au efectuat controale pe acest domeniu, controale planificate după ce s-a calculat gradul de risc. Au fost verificate. Despre rezultatele controalelor nu putem să vă comunicăm. Parvin şi reclamaţii pe acest domeniu”.

De la intrarea în vigoare a legii privind reglementarea pieţei jocurilor de noroc, adică din 2017, a scăzut semnificativ numărul instituţiilor ce prestează astfel de servicii. Iar Loteria Naţională a Moldovei are dreptul exclusiv de a gestiona activităţile de jocuri de noroc, cu excepţia cazinourilor.

ION BARBOS, reprezentant ISSPNPC: „Mai mult sunt cazinouri. Săli cu aparate de joc, în general, nu am constatat, fiindcă acolo regulamentrul este mult mai dur. Aceste aparate trebuie să treacă unele verificări, trebuie să primească autorizaţii, plus certificatul de conformitate. Pentru mulţi nu este renatbil şi convenabil de a deschide aşa săli. Aşa tipuri de jocuri trec pe online”.

Platformele de jocuri de noroc de pe online sunt gestionate de la Loteria Naţională a Moldovei. Sunt însă şi site-uri clandestine. Doar în ultimii ani, inspectorii au blocat peste 20 de platforme ilegale. Numărul acestora e mult mai mare, iar pentru o opri această caracatiţă, autorităţile îşi propun să înăsprească regulamentul privind jocurile online.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.