Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO Ziua Națională a Imnului României în Republica Moldova, o premieră de succes

31 Iul. 2023, 17:15
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
31 Iul. 2023, 17:15 // Actualitate //  Realitatea.md

Vineri, 28 iulie, în premieră la Chișinău a avut loc Ziua Națională a Imnului României în Republica Moldova. Evenimentul s-a desfășurat la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, iar printre cei peste 100 de oaspeți de seamă s-au numărat oficiali de stat, reprezentanți ai ambasadelor, mediului academic, oameni de cultură și persoane care simt și trăiesc românește.

Evenimentul a început cu o conferință de presă, susținută de către Lia Anton, președinte YUFest, organizator al evenimentului, Primarul Municipiului Iași, Mihai Chirica, profesorul Adrian Cioroianu, managerul Bibliotecii Naționale a României și Livia Sârbu, directorul adjunct al Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

„Nu am ales întâmplător Sala Marii Uniri a Muzeului, pentru că despre unire vorbim, despre unirea frățească dintre Republica Moldova și România. Ne-am întâlnit astăzi să celebrăm Imnul României și istoricul acestuia, un imn care însumează șase opere minunate pe care România le-a slăvit și cu care s-a mândrit, și cu care a mers înainte de-a lungul secolelor. Și, spre marea noastră bucurie, avem un imn – „Deșteaptă-te române” – pe care l-am avut în comun cu Republica Moldova în decursul a trei ani, respectiv din 1991 până în 1993. „Deșteaptă-te române” este sloganul cu care mergem înainte.”, a declarat Lia Anton, președintele Asociației YUFest, organizatorul evenimentului.

În cadrul sărbătorii, profesorul de istorie Adrian Cioroianu a prezentat istoricul celor șase imnuri ale României de până acum.

„În 1990 s-a revenit la cel mai vechi dintre toate, pentru că „Deșteaptă-te române” e mai vechi decât toate pe care le-am amintit. E un cântec. „Deșteaptă-te române” ne aduce aminte de generația pașoptistă, iar faptul că o vreme l-au împărtășit România și Republica Moldova, poate fi un fragment de trecut, dar și un semn pentru viitor”, a precizat profesorul Adrian Cioroianu, manager general al Bibliotecii Naționale a României.

„Nu ne este niciodată frică să afirmăm faptul că facem parte dintr-un trunchi comun, al originilor aceluiași popor, că ne-am născut împreună, că am trăit împreună o mare bucată de timp, că am scris o pagină din istorie frumoasă împreună, că am plâns și am murit împreună, atunc când istoria ne-a îndemnat să facem acest lucru. Imnul Național al României face parte din cele trei simboluri importante pe care noi le venerăm. Două dintre ele sunt comune – steagul și desigur limba, scrisă și vorbită. Imnul vorbește despre aceleași lucruri, dar în dulcele grai moldovenesc, de o parte și de cealaltă a Prutului”, a adăugat Mihai Chirica, primarul Municipiului Iași.

Evenimentul s-a desfășurat la Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

“În această sală, acum mai puțin de un an, sărbătoream centenarul încoronării, de unde s-au pornit multe proiecte frumoase împreună cu colegii din România. Muzeul Național de Istorie a Moldovei este pe bună dreptate o punte, un pod cultural, ce leagă malul drept și stâng al Prutului, ce unește aceleași valori și idealuri, ce apropie comunitățile istorice din Republica Moldova și România. Vă mulțumim pentru tot efortul făcut ca să aduceți Imnul României, acasă”, a ținut să menționeze directorul adjunct al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Livia Sârbu.

Toate cele șase imnuri ale României și cel al Republicii Moldova au fost interpretate de Corul Marii Uniri de la Iași, ansamblu bărbătesc, format din 24 de persoane. Sala a aplaudat fiecare interpretare, iar intonarea imnurilor „Deșteaptă-te române” și „Limba Noastră” au ridicat audiența în picioare. Seara s-a încheiat cu un concert tematic, susținut de Corul Marii Uniri.

Evenimentul a fost organizat de Asociația YUFest în cadrul proiectului ”Imnul național, simbolul unității românilor!” finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

 

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.