Coasta de sud-est a Sahalinului, Rusia, a fost presărată zilele trecute cu pește hering. Din cauza perioadei de prohibiție, hering-ul vine la mal, ulterior, valurile îl mână pe uscat. Astfel, o parte din el reușește să-și îndeplinească misiunea de prohibiție, iar o altă parte ajunge sufocat pe nisip.

În context, locuitorii s-au bucurat de prezența acestui tip de pește și s-au aventurat în a pescui cu mâinele.

„Este foarte bine! Se observă o mișcare cu adevărat masivă a heringului spre coastă pentru reproducere, iar acest lucru amintește deja de acei ani binecuvântați când heringul Sahalin-Hokkaid a fost cea mai importantă resursă piscicolă a insulei noastre”, menționează șeful Departamentului de Mediu Sakhalin, Dmitry Lisitsyn.

Totodată, potrivit informațiilor, specia Hering Sahalin-Hokkaida, nu și-a revenit complet.

„Acesta este încă doar începutul procesului de recuperare, iar capturarea sa în scopuri comerciale nu ar trebui nicidecum permisă acum. Acest lucru este valabil mai ales pentru pescuitul industrial din apropierea coastei – unde are loc acum reproducerea. Apropo, apa de mare din videoclip are o culoare atât de albă, opacă tocmai din cauza cantității uriașe de lapte pe care peștele o aruncă în timpul reproducerii.

Toată lumea observă dimensiunea neobișnuit de mare a heringului în acest an, ceea ce poate indica faptul că condițiile de hrănire pe mare au fost foarte favorabile în ultimul an”, subliniază șeful Departamentului de Mediu Sahalin.

#hering #reproducere #Sahalin

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china