Singurul proiect transfrontalier televizat care povestește istoria și destinul podurilor peste Prut, ce leagă Republica Moldova și România, a acumulat peste UN MILION de vizualizări, doar pe youtube. Realizatorii documentarului au povestit, într-un interviu pentru Realitatea.md, despre mărturiile cutremurătoare ale oamenilor de pe ambele părți, detalii nemaiștiute despre obârșia comună, scoase de sub praful timpului. Iscusința echipei de creație și producție au ținut telespectatorul lipit de ecran, în fiecare zi de vineri, timp de 12 săptămâni.

„Am închis, temporar, podurile pentru filmări, am ridicat drona deasupra Prutului, în vremurile tulburi pe care le trăim, am văzut și atins sârma ghimpată care ne-a divizat de frați atâta amar de vreme. Noi am filmat într-o lună de foc când diaspora se întoarce acasă și atunci a trebuit să sistăm de câteva ori circulația pe poduri, pe de-o parte și pe alta, ca să filmăm acolo”, a declarat realizatoarea proiectului, Ecaterina Covali.

Cea mai mare provocare a proiectului a fost reticența unor primari din satele de pe malul stâng al Prutului, în pofida faptului că România a investit și investește, inclusiv acolo, în toate domeniile, pentru beneficiul cetățenilor. La fel s-a întâmplat și în Briceni, raionul de baștină a marelui poet al neamului, Grigore Vieru. Despre faptul că podul Lipcani-Rădăuți îi poartă numele, administrația locală de acolo preferă să nu vorbească.

„M-a afectat enorm de mult atitudinea ostilă a unor reprezentanți APL. M-au amenințat că ar putea să blocheze filmările, că ar fi bine să nu vin, că nu-i interesează. Am sunat la una dintre personalități și i-am zis că Grigore Vieru v-a dedicat o poezie. Mi-a zis că nu-l interesează. Mă gândeam că anume această ediție, cu Podul Grigore Vieru va fi cel mai ușor de realizat, din punct de vedere a documentelor, a receptivității oamenilor. Nu s-a întâmplat așa. În unele zone, oamenii sunt zombați, în unele zone oamenilor le este frică să vorbească despre România, Prut, despre faptul că odată am fost uniți”, a mai adăugat Ecaterina Covali.

Directorul Grupului de presă REALITATEA, Dumitru Țîra, care a fost și mentorul proiectului, a declarat că documentarul a fost realizat și datorită suportului generos oferit de România.

„Le mulțumesc Departamentului pentru Relația cu Repubica Moldova (DRRM), care a susținut financiar proiectul sută la sută. Fără ei nu era să se întâmple. Am avut acea înțelegere, deschidere să fie de acord și ei pentru realizarea acestuia. Sunt sigur că acest proiect va deveni unul și mai mare”, a precizat Dumitru Țîra.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Seria de istorii despre punțile dintre Republic Moldova și România, „Podurile Prutului” a fost lansată în noiembrie 2023, în cadrul Festivalului Internațional de Film Documentar „Astra FILM”, la Chișinău.

#interviu #Podurile Prutului #proiect #RLIVE TV

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.