Singurul proiect transfrontalier televizat care povestește istoria și destinul podurilor peste Prut, ce leagă Republica Moldova și România, a acumulat peste UN MILION de vizualizări, doar pe youtube. Realizatorii documentarului au povestit, într-un interviu pentru Realitatea.md, despre mărturiile cutremurătoare ale oamenilor de pe ambele părți, detalii nemaiștiute despre obârșia comună, scoase de sub praful timpului. Iscusința echipei de creație și producție au ținut telespectatorul lipit de ecran, în fiecare zi de vineri, timp de 12 săptămâni.

„Am închis, temporar, podurile pentru filmări, am ridicat drona deasupra Prutului, în vremurile tulburi pe care le trăim, am văzut și atins sârma ghimpată care ne-a divizat de frați atâta amar de vreme. Noi am filmat într-o lună de foc când diaspora se întoarce acasă și atunci a trebuit să sistăm de câteva ori circulația pe poduri, pe de-o parte și pe alta, ca să filmăm acolo”, a declarat realizatoarea proiectului, Ecaterina Covali.

Cea mai mare provocare a proiectului a fost reticența unor primari din satele de pe malul stâng al Prutului, în pofida faptului că România a investit și investește, inclusiv acolo, în toate domeniile, pentru beneficiul cetățenilor. La fel s-a întâmplat și în Briceni, raionul de baștină a marelui poet al neamului, Grigore Vieru. Despre faptul că podul Lipcani-Rădăuți îi poartă numele, administrația locală de acolo preferă să nu vorbească.

„M-a afectat enorm de mult atitudinea ostilă a unor reprezentanți APL. M-au amenințat că ar putea să blocheze filmările, că ar fi bine să nu vin, că nu-i interesează. Am sunat la una dintre personalități și i-am zis că Grigore Vieru v-a dedicat o poezie. Mi-a zis că nu-l interesează. Mă gândeam că anume această ediție, cu Podul Grigore Vieru va fi cel mai ușor de realizat, din punct de vedere a documentelor, a receptivității oamenilor. Nu s-a întâmplat așa. În unele zone, oamenii sunt zombați, în unele zone oamenilor le este frică să vorbească despre România, Prut, despre faptul că odată am fost uniți”, a mai adăugat Ecaterina Covali.

Directorul Grupului de presă REALITATEA, Dumitru Țîra, care a fost și mentorul proiectului, a declarat că documentarul a fost realizat și datorită suportului generos oferit de România.

„Le mulțumesc Departamentului pentru Relația cu Repubica Moldova (DRRM), care a susținut financiar proiectul sută la sută. Fără ei nu era să se întâmple. Am avut acea înțelegere, deschidere să fie de acord și ei pentru realizarea acestuia. Sunt sigur că acest proiect va deveni unul și mai mare”, a precizat Dumitru Țîra.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Seria de istorii despre punțile dintre Republic Moldova și România, „Podurile Prutului” a fost lansată în noiembrie 2023, în cadrul Festivalului Internațional de Film Documentar „Astra FILM”, la Chișinău.

#interviu #Podurile Prutului #proiect #RLIVE TV

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.