O femeie din Orhei a fost reținută în stânga Nistrului. Presa transnistreană scrie că aceasta este bănuită că deposeda pensionarii de bijuteriile din aur.

Bănuita se apropia de bătrâni în spațiul public. Aceasta este suspectată că se cerea invitată în casele lor, apoi îi deposeda de aur și bani, promițând că le lasă pietre prețioase în schimb. De fapt, era vorba despre bijuterii simple.

Una dintre victime a relatat jurnaliștilor cum s-a întâmplat totul. Pensionara afirmă că bănuita i-a rupt lănțișorul din aur pe care îl avea prins la gât.

„Îmi plac cerceii dumneavoastră. Scoateți-i. Vă las diamante în schimb”, reproduceuna dintre victime cuvintele suspectei, menționând că a fost impusă să ofere bijuteriile.

Două bătrâne au fost înșelate, iar a treia urma să devină victimă, însă bănuita a fost reținută. Autoritățile autoproclamate anunță ca aceasta riscă cinci ani de pușcărie.

#AUR #bijuterii #escrocherie #pensionare #Transnistria

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.