„În 820 de localități a fost înregistrată o participare mai mare de 25% din numărul alegătorilor așteptați la vot”, iar prin urmare alegerile în aceste localități pot fi declarate valabile, inclusiv scrutinul din municipiul Chișinău. Anunțul a fost făcut de Comisia Electorală Centrală care a precizat că, până la ora 15:00, și-au exercitat dreptul la vot peste 820 mii de alegători sau peste 30% din numărul celor incluși în listele electorale.

„Localitatea cu cea mai ridicată prezență la vot rămâne a fi Pocrovca, raionul Dondușeni unde, până la această oră, se atestă o rată de 67 la sută.

În municipiul Chișinău au votat, până la ora 15.00, peste 26 la sută dintre persoanele cu drept de vot. Cei mai activi sunt alegătorii din sectorul Rîșcani al capitalei, unde au votat 26 la sută dintre alegători. În suburbii avem înregistrată o prezență de 28 %. Cei mai activi sunt votanții din or. Vadul lui Vodă, peste 36%, cea mai pasivă suburbie e or. Durlești – 24%.

În mun. Bălți, din totalul de 100 mii de alegători, la secțiile de votare au venit 25% dintre alegători.

În municipiul Comrat avem înregistrată o participare de peste 31% dintre cetățenii cu drept de vot incluși în listele electorale de bază.

În conformitate cu prevederile Codului electoral, alegerile sunt considerate valabile dacă la ele au participat cel puțin 1/4 din numărul de persoane înscrise în listele electorale. Astfel, din numărul total de 898 de localități, în 820 este înregistrată o participare mai mare de 25% din numărul alegătorilor așteptați la vot, ceea ce înseamnă că alegerile în aceste localități pot fi declarate valabile”, anunță CEC.

Între timp, potrivit CEC, la scrutinul de astăzi, femeile sunt cele mai active, înregistrând o participare de peste 54 % din numărul total de cetățeni cu drept de vot. Raportat la vârstă, cei mulți alegători prezenți la urnele de vot au între 56 și 75 de ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Adițional, potrivit informațiilor operative prezentate de Inspectoratul General al Poliției, până la ora 15:00, CEC a fost informată despre 130 de cazuri de încălcări sau incidente.

„Dintre acestea 42 cazuri țin de agitația electorală, 29 de cazuri referitoare la transportarea organizată a alegătorilor, 4 de afișarea afișajului electoral, 7 cazuri de bănuială rezonabilă de corupere a alegătorilor, 12 cazuri privind fotografierea buletinelor de vot.

În localitatea Chirsovo, din UTA Găgăuzia, pentru împiedicarea exercitării dreptului la vot, a fost pornită urmărirea penală. Toate cazurile se examinează de către Inspectoratul General al Poliției”, anunță CEC.

#alegeri #Moldova #prezenta la vot

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china