Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO Președinta Maia Sandu, mesaj de Anul Nou: „Începem noul an, 2024, cu speranță!”

01 Ian. 2024, 00:10
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
01 Ian. 2024, 00:10 // Actualitate //  Realitatea.md

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj de felicitare adresat moldovenilor din întreaga lume, cu ocazia Anului Nou. Șefa statului, într-un mesaj video, spune că „am încheiat anul cu o veste bună, cu o decizie istorică pentru țara noastră. Și începem noul an, 2024, cu speranță”.

„Încheiem acest an conștienți de problemele pe care le avem de rezolvat, dar plini de speranță. Părea de multe ori că destinul este potrivnic țării noastre. Dar speranța ne-a ținut uniți în cele mai grele timpuri. Iată că, după 30 de ani de așteptare, simțim că ni se deschide o nouă pagină în istoria țării noastre. Nu spun că deschiderea negocierilor de aderare va rezolva automat toate problemele. Doar noi, ca o comunitate unită și puternică, putem să rezolvăm, una câte una, problemele societății noastre. Ce spun însă, cu toată încrederea, este că Moldova pășește cu speranță în noul an. Iar speranța nu înseamnă o credință oarbă în miracole, ci o convingere comună că puterea de a schimba lucrurile stă în mâinile noastre. Speranța se materializează doar când este voință. Și întreaga Moldovă își demonstrează voința prin fiecare cetățean care muncește pentru a-și realiza visul…

Nu ne alegem țara în care ne naștem. Așa cum nu ne alegem copiii sau familia. Însă îi iubim și facem totul pentru ei. Dragostea de copii, de familie, de neam există anume în ciuda provocărilor prin care trecem. Și ne dă puteri să facem tot ce depinde de noi pentru ca să fie mai bine. Uneori trăim înfrângeri, uneori avem victorii – dar valoarea acestor momente este mult mai plină de semnificații când trecem prin ele împreună. Acum suntem la o răscruce. Și e bine să ne întrebăm cu toții „ce avem de pierdut dacă ne oprim din drum?” Pentru că știm sigur că nu vrem să ne întoarcem în trecut și nu vrem să stăm pe loc. Greutăți vor mai fi în calea noastră, și victorii tot vor mai fi. Este important ca fiecare, acolo unde este, să continue să creadă, să lupte, să muncească. Să facem așa încât să nu fim martorii istoriei noastre, dar creatorii ei.

Credem în Moldova și asta ne unește. În aceste ultime momente dintr-un an greu, dar pe care l-am trăit plini de speranță, vă îndemn și vă doresc să găsiți cât mai multe motive de bucurie și de mândrie pentru propriile realizări, pentru succesele celor dragi și pentru succesul întregii Moldove. Uneori, apăsați de griji, uităm să ne bucurăm. Haideți să ne aducem aminte de lucrurile care ne unesc și ne bucură – speranța că vom reuși, recunoștința față de oamenii care ne sunt alături și încrederea că împreună putem construi un viitor demn și în pace pentru toți copiii Moldovei. La mulți ani, Moldova!”, spune președinta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.