Președintele Coreei de Sud, Yoon Suk Yeol, a declarat legea marțială de urgență. Într-un discurs surprinzător la televiziune, târziu în noapte, el spune că mișcarea este necesară pentru a proteja țara de forțele comuniste din Coreea de Nord și pentru a elimina elementele anti-statale. Într-un discurs televizat surpriză rostit târziu în noapte, el a declarat că această măsură este necesară pentru a proteja țara de forțele comuniste nord-coreene și pentru a elimina elementele antistatale.

Yoon a spus că decizia a fost luată de a elimina forțele pro-Coreei de Nord din țară și de a proteja ordinea constituțională liberală.

Președintele a precizat că nu are de ales decât să recurgă la legea marțială, dar nu a spus în adresă ce măsuri specifice vor fi luate.

Măsura vine în contextul în care Partidul Puterea Poporului al lui Yoon și principalul partid de opoziție, Partidul Democrat, continuă să nu se înțeleagă asupra proiectului de buget pentru anul viitor.

Yoon este un președinte slab după ultimele alegeri generale, când opoziția a câștigat o victorie zdrobitoare.

El nu a reușit să adopte legile pe care le dorea, în schimb, a fost nevoit să pună veto cu disperare oricăror proiecte de lege adoptate de opoziție.

Yoon este, de asemenea, implicat în mai multe scandaluri, în special unul în jurul soției sale, care este acuzată de corupție. Aceasta este, de asemenea, acuzată de trafic de influență. Opoziția a încercat să lanseze o anchetă specială împotriva ei.

Săptămâna aceasta, opoziția a redus bugetele propuse de guvern și de partidul de guvernământ – iar legea bugetului nu poate fi supusă vetoului.

Opoziția încearcă să pună sub acuzare membrii cabinetului, în special șeful agenției guvernamentale de audit, pentru că nu au investigat-o pe prima doamnă.

Yoon a recurs la ”opțiunea nucleară” – el susține că vrea să restabilească ordinea atunci când forțele „anti-statale” încearcă să paralizeze țara.

Liderul principalului partid de opoziție din Coreea de Sud, Partidul Democrat, a chemat toți membrii săi să se adune în parlament – acest lucru fiiind confirmat BBC de către reprezentantul PD, Hong Kee-won.

În prezent, în jur de 70 de membri ai opoziției sunt în interiorul adunării, în timp ce restul se adună afară, spune el.

Când va sosi Președintele Woo Won-shik, va cere un vot pentru ridicarea legii marțiale, spune Hong.

Hong adaugă că i s-a spus că soldații forțelor speciale se află în clădirea adunării. Nu este clar ce fac soldații. Zeci de oameni se adună în afara Adunării Naționale a Coreei de Sud, după ce președintele țării a declarat legea marțială.

O linie de polițiști păzesc poarta de intrare în clădire, care a fost închisă.

Yoon Suk Yeol face parte din Partidul Puterii Poporului și a câștigat alegerile prezidențiale învingându-l la limită pe adversarul său, Lee Jae-myung, cu doar 0,7 puncte procentuale. Acesta a fost cel mai strâns scrutin de când Coreea de Sud a început alegerile directe în 1987.

Președintele s-a confruntat cu rate scăzute de susținere din cauza diverselor controverse și scandaluri, inclusiv cele care o implică pe soția sa, cum ar fi presupusa manipulare a acțiunilor și presupusa acceptare a unei genți de lux Dior. Luna trecută, Yoon și-a cerut scuze, afirmând că soția sa ar fi trebuit să se comporte mai bine.

Partidul de guvernământ și opoziția promit să blocheze declarația

Agenția de presă Yonhap relatează că liderul Partidului Democrat de opoziție, Lee Jae-myung, a declarat că declararea legii marțiale este neconstituțională.

Yonhap raportează, de asemenea, că Han Dong-hoon, șeful Partidului Puterea Poporului de guvernământ – din care face parte președintele Yoon Suk Yeol – a promis, de asemenea, să blocheze declarația, descriind-o ca fiind „greșită”.

Nu este clar deocamdată cum va afecta această decizie guvernarea şi democraţia din Coreea de Sud. Preşedintele nu a menţionat în declaraţia sa vreo ameninţare precisă din partea Coreei de Nord, ci a vorbit mai degrabă despre opozanţii săi politici interni.

De la preluarea mandatului în 2022, Yoon s-a străduit să-şi impună agenda împotriva unui parlament controlat de opoziţie.

De partea cealaltă, ca reacţie la anunţul preşedintelui, principala formaţiune de opoziţie, Partidul Democrat, şi-a convocat aleşii în parlament, conform agenţiei sud-coreene de ştiri Yonhap. Potrivit Reuters, aceştia sunt împiedicaţi să intre în clădirea legislativului.

„Tancurile, vehiculele blindate şi soldaţii cu puşti şi cuţite vor conduce ţara”, a reacţionat liderul formaţiunii de opoziţie majoritară în legislativ, Partidul Democrat, Lee Jae-myung. „Economia Republicii Coreea va intra inevitabil în colaps. Dragi cetăţeni, vă rog veniţi la Adunarea Naţională!”, a îndemnat liderul opoziţiei, într-un mesaj video transmis online.

Poliția și scutierii blochează intrarea în clădirea Parlamentului. Activitatea legislativului și a partidelor politice a fost interzisă.

Armata a primit ordin că crească nivel de alertă, dar alte acțiuni care vor fi luate în baza legii marțiale nu au fost anunțate.

Coreea de Sud este o republică prezidențială, iar președintele este și șeful guvernului. Primul-ministru este adjunctul său la conducerea executivului.

Yoon Seok-yeol este în funcție din 2022 și reprezintă partidul PPP, de orientare conservatoare. Anterior, a fost procurorul general al Coreei de Sud. În Adunarea Națională, legislativul unicameral cu 300 de membri, majoritatea o are Partidul Democrat, ca urmare a alegerilor din 2024. Liderul acestei formațiuni de centru-stânga este Lee Jae-myung, pe care actualul președinte al Coreei de Sud l-a înfrânt în alegerile din 2022.

Miniştrii din guvernul de la Seul au protestat luni faţă de o încercare a Partidului Democrat de a tăia peste 4.000 de miliarde de woni din bugetul propus de executiv, ceea ce conform preşedintelui Yoon Suk Yeol ar submina funcţionarea serviciilor de bază ale administraţiei.

Ce este legea marțială?

Pe scurt, legea marțială este o regulă temporară a autorităților militare într-o perioadă de urgență, când autoritățile civile sunt considerate incapabile să funcționeze. Implementarea legii marțiale poate avea efecte juridice, cum ar fi suspendarea drepturilor civile normale și extinderea legii militare.

Legea marțială este, în teorie, temporară, dar poate continua pe termen nelimitat.

Potrivit agenției de presă Yonhap, cei care încalcă legea marțială pot fi arestați fără mandat.

În plus, toate mass-media și editorii vor fi sub comanda și activitățile legii marțiale. Și, după cum am raportat mai devreme, activitatea parlamentară este interzisă.

Personalul medical, inclusiv medicii stagiari, a primit ordin să revină la muncă în 48 de ore, se adaugă.

Ultima dată când legea marțială a fost declarată în Coreea de Sud a fost în 1979, după asasinarea dictatorului de atunci Park Chung Hee.

John Nilsson-Wright, profesor asociat la Universitatea din Cambridge, a declarat BBC, oferind o privire asupra stării de spirit actuale din capitala sud-coreeană.

În timp ce legea marțială implică de obicei restricții cu privire la ceea ce poate face publicul, el spune că nu vede semne de armată pe străzile din Seul și a vorbit cu un polițist, despre care spune că este „la fel de mirat ca și mine”.

„Străzile arată normal, oamenii de aici sunt cu siguranță nedumeriți”, spune el.

Administrația Biden „monitorizează situația îndeaproape”

Administrația Biden este în contact cu guvernul sud-coreean și „monitorizează situația îndeaproape”, a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului de securitate națională al SUA, partenerului american al BBC, CBS.

Președintele SUA nu a comentat încă declarația de lege marțială a omologului sud-coreean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Coreea de Sud #legea marțiala #Yoon Suk Yeol

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.