Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

VIDEO Președintele Parlamentului: „La 32 de ani de la Independență, eu văd o Moldovă care știe ce vrea”

27 Aug. 2023, 14:51
 // Categoria: Politica // Autor:  Elena Putregai
27 Aug. 2023, 14:51 // Politica //  Elena Putregai

Președintele Parlamentului, deputatul PAS Igor Grosu, împreună cu președinta țării, Maia Sandu, și cu prim-ministrul Dorin Recean, a participat, în dimineața zilei de astăzi, la manifestările dedicate Zilei Independenței Republicii Moldova. Oficialii au depus flori la Monumentul „Maica Îndurerată” de la Complexul Memorial “Eternitate” și la Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt din centrul capitalei. Ulterior, au participat la ceremonia festivă dedicată Zilei Independenței, care a avut loc în Piața Marii Adunări Naționale.

La solemnitate au mai participat deputați și membri ai Guvernului și reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat în țara noastră.

În mesajul său adresat cu ocazia Zilei Independenței, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a menționat: „La 32 de ani de la independență, eu văd o Moldovă mai puternică, mai sigură, mai încrezută și care știe ce vrea. La mulți ani, Republica Moldova! La Mulți ani, dragi moldoveni!”„

În contextul celei de-a 32-a aniversări a Independenței, în incinta Parlamentului au fost vernisate, în cadrul unei expoziții tematice, albume, cărți, publicații periodice și broșuri care oferă o perspectivă amplă asupra momentelor importante din viața politică a anilor 1989-1991, a mișcării de renaștere națională și obținerii independenței Republicii Moldova. Printre publicațiile expuse se regăsesc discursul rostit de academicianul și deputatul Ion Borșevici, decanul de vârstă, la deschiderea primei sesiuni a Sovietului Suprem al RSSM din 17 aprilie 1990, precum și copia primului număr în limba română al ziarului „Literatura și arta”, publicat la data de 15 iunie 1989.

Totodată, în seara acestei zile, clădirea Parlamentului va fi iluminată în culorile drapelului național.

Pe 27 august, țara noastră marchează Sărbătoarea Națională – Ziua Independenței. În această zi, în anul 1991, 278 de deputați ai Parlamentului au semnat Declarația de Independență a  Republicii Moldova.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.