VIDEO Prim-ministra Estoniei numește motivul pentru care Moldova a devenit candidată la aderare. Ce zice despre NATO?

Moldova a devenit candidată la aderare, deoarece merge alături de Ucraina după ce în țara vecină a început războiul. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat pentru Europa Liberă, oficiala menționând că administrația de la Chișinău are„griji uriașe” acum.

Kaja Kallas a făcut referire la istoria Estoniei și a menționat că țara sa a pierdut independența în 1940, deoarece a vrut să fie neutră. Întrebată dacă Moldova ar trebui să adere la NATO, în caz că Ucraina intră în Alianță, oficiala a punctat că decizia va fi a țării.

„Și Republica Moldova merge mână la mână cu Ucraina, pentru că este la mijloc. Este alegerea lor. Este decizia țărilor dacă devin membre NATO sau nu. Nu este latitudinea NATO să decidă acest lucru. Aș prefera ca Republica Moldova să fie lângă Ucraina, pentru că este la mijloc. Au griji uriașe acum. La nivel european, vedem aceste țări împreună. Când am discutat despre statutul de candidat pentru Ucraina, i s-a acordat și Moldovei, pentru că merg împreună. Totul depinde de factorii de decizie din această țară”, afirmă prim-ministra Estoniei.

Precizăm că Ucraina insistă de mai mult timp să devină membră NATO. Țara vecină își dorește ca subiectul să fie abordat la summitul de la Vilnius, desfășurat în iulie, în timp ce reprezentanții Alianței au spus de mai multe ori că țara nu poate intra în bloc cât timp războiul este în curs de desfășurare.

#Kaja Kallas #aderare la UE #NATO #Ucraina #Moldova

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.