Prim-ministra, Natalia Gavrilița, s-a întâlnit azi cu omologul său din Lituania Ingrida Šimonytė. Războiul din Ucraina, criza energetică și aderarea la UE au fost principalele subiecte discutate de cei doi oficiali.

„În cadrul întrevederii de astăzi am făcut un schimb de opinie despre războiul din Ucraina și cum bombardamentele rusești afectează direct și cetățenii țării noastre. Am discutata despre impactul în domeniul energetic și am menționat că țara noastră trebuie să identifice cât mai multe surse alternative de gaze naturale, contracte bilaterale de electricitate. Am discutat că Lituania are un terminal pentru gaze naturale lichefiate și vom discuta dacă există posibilități tehnice pentru a accesa anumite resurse inclusiv și prin acest terminal”, a declarat Natalia Gavrilița.

Șefa executivului din Lituania a declarat că din 2014 țara lor nu mai depinde de Gazprom, după ce a încheiat instalarea unui terminal de gaz natural lichefiat (GNL) în Marea Baltică, ceia ce le permite să-şi diversifice sursele de aprovizionare cu energie. Oficiala a precizat că va face tot posibilul pentru a ajuta și republica Moldova în acest sens.

„Lituania a trecut și ea prin perioade de probleme în ceea ce privește gazele și prețurile. Noi ne-am confruntat cu vremuri când am fost șantajați de Rusia. Una din lecții este constituirea acestui terminal. În 2014 a fost lansat. Scopul nostru a fost să îndeplinim nevoile noastre. Acum acest proiect este unul regional. Noi o să ne întâlnim cu ministerul și ne vom gândi la pașii care urmează a fi întreprinși pentru a susține RM și dacă există o soluție tehnică”, a punctat prim-ministra din Lituania.

Oficialii au mai vorbit despre cele 9 condiționalități ale Comisiei Europene pentru demararea negocierilor de aderare cu UE.

„Am vorbit de procesul de evaluare de îndeplinirea a angajamentelor pe care și lea asumat țara noastră pentru îndeplinirea negocierilor pentru aderare, care va demara în martie și se va finaliza cu raportul din octombrie 2023”, a mai declarat prim-ministra.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Moldova poate să conteze pe susținerea noastră. Susținerea contra agresiunii ruse. Lituania știe cât de greu este să implementez reformele, dar acestea consolidează țara. Moldova are șansele să reușească. Litiania este gata să se împărtășească cu expertiza noastră”, a menționat Ingrida Šimonytė.

#Ingrida Šimonytė #Lituania

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.