Prim-ministra, Natalia Gavrilița, s-a întâlnit azi cu omologul său din Lituania Ingrida Šimonytė. Războiul din Ucraina, criza energetică și aderarea la UE au fost principalele subiecte discutate de cei doi oficiali.

„În cadrul întrevederii de astăzi am făcut un schimb de opinie despre războiul din Ucraina și cum bombardamentele rusești afectează direct și cetățenii țării noastre. Am discutata despre impactul în domeniul energetic și am menționat că țara noastră trebuie să identifice cât mai multe surse alternative de gaze naturale, contracte bilaterale de electricitate. Am discutat că Lituania are un terminal pentru gaze naturale lichefiate și vom discuta dacă există posibilități tehnice pentru a accesa anumite resurse inclusiv și prin acest terminal”, a declarat Natalia Gavrilița.

Șefa executivului din Lituania a declarat că din 2014 țara lor nu mai depinde de Gazprom, după ce a încheiat instalarea unui terminal de gaz natural lichefiat (GNL) în Marea Baltică, ceia ce le permite să-şi diversifice sursele de aprovizionare cu energie. Oficiala a precizat că va face tot posibilul pentru a ajuta și republica Moldova în acest sens.

„Lituania a trecut și ea prin perioade de probleme în ceea ce privește gazele și prețurile. Noi ne-am confruntat cu vremuri când am fost șantajați de Rusia. Una din lecții este constituirea acestui terminal. În 2014 a fost lansat. Scopul nostru a fost să îndeplinim nevoile noastre. Acum acest proiect este unul regional. Noi o să ne întâlnim cu ministerul și ne vom gândi la pașii care urmează a fi întreprinși pentru a susține RM și dacă există o soluție tehnică”, a punctat prim-ministra din Lituania.

Oficialii au mai vorbit despre cele 9 condiționalități ale Comisiei Europene pentru demararea negocierilor de aderare cu UE.

„Am vorbit de procesul de evaluare de îndeplinirea a angajamentelor pe care și lea asumat țara noastră pentru îndeplinirea negocierilor pentru aderare, care va demara în martie și se va finaliza cu raportul din octombrie 2023”, a mai declarat prim-ministra.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Moldova poate să conteze pe susținerea noastră. Susținerea contra agresiunii ruse. Lituania știe cât de greu este să implementez reformele, dar acestea consolidează țara. Moldova are șansele să reușească. Litiania este gata să se împărtășească cu expertiza noastră”, a menționat Ingrida Šimonytė.

#Ingrida Šimonytė #Lituania

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.