În perioada 19 – 20 noiembrie curent, la Chișinău a avut loc prima ediție a Moldova Security Forum (MSF), un eveniment de rang înalt, dedicat abordării celor mai mari provocări de securitate națională și regională, cu un accent sporit pe amenințările hibride, dezinformare, amenințările cibernetice și ascensiunea inteligenței artificiale.

La ediția din 2024, au participat peste 500 de participanți din 28 de țări, dintre care peste 70 de vorbitori în cadrul a 12 sesiuni de dezbateri. Forumul a oferit oportunitatea unui dialog de politici extins pe dimensiunea de securitate împreună cu oficiali de rang înalt, autoritățile publice, reprezentanți ai organizațiilor internaționale, centrelor de cercetare și societății civile. Moldova Security Forum a reușit să pună Republica Moldova pe harta forumurilor de securitate de pe continentul european.

În deschiderea evenimentului, Igor Grosu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova, a declarat:

„În ultimii ani, Republica Moldova a fost ținta unor atacuri hibride fără precedent, iar ele s-au intensificat în această toamnă în contextul alegerilor prezidențiale și referendumului privind integrarea europeană. Grupările criminale au vrut cu orice preț să vină la putere. Ținta lor a spus să cumpere 300.000 de voturi. Instituțiile noastre au descoperit 150.000 de cazuri de cumpărare a voturilor. A fost un atac mizerabil asupra suveranității noastre. Cu toate acestea, Moldova a rezistat. Cetățenii noștri au demonstrat o mobilizare exemplară, protejând democrația și parcursul european. O altă lecție pe care am învățat-o este că noi avem datoria să modernizăm și să dezvoltăm armata națională, să îmbunătățim capacitățile armate și să ne asigurăm că militarii noștri au condiții de viață și de muncă la nivelul pe care îl merită. Angajamentul nostru este să asigurăm un statut profesional și social demn pentru toți cei care servesc țara cu devotament.

La rândul său, Justin Suni, Șeful interimar al Oficiului de legătură NATO din Republica Moldova, a subliniat:

„NATO și aliații săi prețuiesc profund parteneriatul de lungă durată cu Republica Moldova. La Washington, aliații au salutat eforturile Republicii Moldova de a continua reformele și inițiativele diplomatice pentru a-și spori rolul său la european. Anul acesta, celebrăm cea de-a 75-a aniversare a NATO. De asemenea, celebrăm 30 de ani de cooperare dintre Republica Moldova și NATO, un parteneriat ferm bazat pe protejarea intereselor noastre comune, pe protejarea statului de drept și pe promovarea păcii prin democrație. Acest parteneriat de decenii a susținut pe deplin integritatea teritorială a Republicii Moldova și a respectat neutralitatea constituțională a Republicii Moldova. Având Republica Moldova în calitate de partener, NATO va continua să răspundă priorităților stabilite de către Chișinău”.

„În ciuda tuturor distrugerilor și crimelor de război pe care le-am văzut, am demonstrat prin acțiuni că securitatea Ucrainei este securitatea regiunii noastre și securitatea Europei. Războiul din Ucraina arată că ambițiile imperialiste sunt în creștere și că există și noi amenințări la adresa democrației. Împreună am luat decizii cheie pentru a aborda provocările complexe de securitate, de la consolidarea necesităților tradiționale de apărare până la furnizarea de sprijin împotriva amenințărilor hibride mai noi, inclusiv dezinformarea rusă, atacurile cibernetice și șantajul energetic. Din 2021 până în 2024, sprijinul Facilității Europene pentru Pace pentru Forțele Armate moderne s-a ridicat la 137 de milioane de euro, transformând Republica Moldova în al doilea cel mai mare beneficiar al sprijinului UE prin intermediul acestui instrument. Ne propunem să continuăm această colaborare și în viitor”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Brigitta Triebel, Directoare, Fundația Konrad Adenauer Republica Moldova, a menționat:

„Democrația și libertatea au nevoie de securitate și reziliență socială împotriva dezvoltărilor autoritare, a dezinformării și a propagandei. De asemenea, avem nevoie de răspunsuri durabile la riscuri precum schimbările climatice și inegalitatea socială. Prin proiectele noastre, fie că sunt legate de Strategia de Securitate Națională sau în calitate de co-organizatori ai acestei conferințe, susținem Republica Moldova ca țară democratică și autodeterminată, integrată în Uniunea Europeană. Trebuie doar să ne uităm la situația din Ucraina pentru a vedea cât de importante sunt libertatea și securitatea pentru noi, ca europeni. Acesta este motivul pentru care noi, ca fundație înființată pentru a promova democrația mai întâi în Germania și apoi în străinătate, ne-am concentrat pe problema securității aici, în Republica Moldova”.

Totodată, Iulian Groza, Director Executiv IPRE, a menționat:

„Acest forum oferă o oportunitate unică de a aborda aceste provocări direct. În următoarele două zile, vom discuta despre parteneriatele în dezvoltare ale NATO, rolul UE ca actor de securitate și natura multidimensională a amenințărilor hibride. Aceste discuții ne vor ajuta să identificăm soluții pentru a spori securitatea, reziliența și alinierea Republicii Moldova la comunitatea europeană. Rusia a efectuat, pe 17 noiembrie, cel mai devastator atac aerian asupra Ucrainei, vizând infrastructura critică și adâncind criza umanitară pe măsură ce se apropie iarna, ceea ce subliniază urgența de a consolida rezistența țărilor din regiunea noastră. Strategia de Securitate Națională, aprobată în 2023 de către autoritățile Republicii Moldova, identifică în mod clar Rusia drept sursă principală a acestor amenințări hibride, prin campanii de dezinformare, manipulare electorală și propagandă”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Moldova Security Forum 2024 a fost organizat de Biroul Fundației Konrad Adenauer în Republica Moldova, Oficiul de Legătură NATO în Republica Moldova și Institutul pentru Politici Europene și Reforme (IPRE). Evenimentul a beneficiat de parteneriatele și sprijinul Institutului Republican Internațional (IRI), Fundației Soros Moldova, Misiunii de Parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova (EUPM), Institutul Tony Blair (TBI), Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA), Centrului de Guvernanță a Sectorului de Securitate din Geneva (DCAF), Centrului de Politici de Securitate din Geneva (GCSP), New Strategy Center (București), Centrului Noua Europă (Kyiv), Institutului Aspen și altor organizații naționale și internaționale.

#Chisinau #eveniment #Moldova Security Forum

Statele Unite au retras două avioane de realimentare de la baza aeriană Bezmer din Bulgaria, la aproape o lună după ce desfășurarea aeronavelor americane a provocat furia Iranului. Cele două aeronave KC-135 ale Forțelor Aeriene ale SUA au părăsit Bulgaria vineri, potrivit ministrului bulgar al Apărării, Dimităr Stoianov, informează adevărul.ro.

Desfășurarea aeronavelor americane în Bulgaria a avut loc în contextul războiului dintre Statele Unite și Iran. Washingtonul solicitase staționarea temporară a avioanelor în baza unui acord care reglementează utilizarea comună a facilităților militare, potrivit reuters.

Parlamentul Bulgariei a aprobat, pe 22 iulie, desfășurarea temporară a unor aeronave americane de realimentare la baza Bezmer. Planul prevedea posibilitatea staționării a până la opt avioane KC-135 și a cel mult 250 de militari americani, în perioada 24 iulie – 1 octombrie.

Iranul a amenințat Bulgaria

Decizia Sofiei a provocat o reacție dură din partea Teheranului. Iranul a avertizat că permiterea utilizării teritoriului bulgar pentru operațiuni militare americane împotriva sa ar putea face Bulgaria complice la ceea ce autoritățile iraniene au descris drept „agresiune și crime de război”.

Sofia a respins acuzațiile și a susținut că Bulgaria nu devine parte a operațiunilor militare doar prin găzduirea temporară a aeronavelor americane. Ministrul bulgar al Apărării a declarat la momentul aprobării desfășurării că pe teritoriul țării nu vor fi amplasate sisteme de armament ofensiv.

Ulterior, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a discutat cu oficiali bulgari și le-a cerut să reconsidere decizia privind utilizarea teritoriului Bulgariei pentru operațiuni militare americane.

Prezența aeronavelor americane a stârnit îngrijorare și în rândul localnicilor. Locuitorii din zona bazei s-au temut că obiectivul militar ar putea deveni o țintă în cazul unor atacuri iraniene cu rachete sau drone.

Potrivit sursei citate, mai mulți primari din localitățile aflate în apropierea bazei Bezmer au depus plângeri împotriva planului, invocând riscuri pentru securitatea comunităților. Baza se află la aproximativ 260 de kilometri sud-est de Sofia.

Primele două aeronave KC-135 au ajuns la Bezmer la sfârșitul lunii iulie, în cadrul desfășurării aprobate de Parlamentul bulgar. Misiunea lor era legată de sprijinirea operațiunilor americane din regiunea Orientului Mijlociu.

Ministrul bulgar al Apărării, Dimităr Stoianov, a declarat că toate zborurile efectuate de cele două aeronave în perioada staționării temporare în Bulgaria au fost misiuni de antrenament deasupra unor țări aliate.

Oficialul a precizat că Bulgaria nu avea informații privind existența unor amenințări directe la adresa securității sale naționale.

„Lucrăm în deplină coordonare cu guvernul SUA și am avut informații în prealabil, motiv pentru care toate deciziile noastre au fost bine fundamentate”, a declarat Stoianov.