Printre proiectele municipalității pentru fluidizarea traficului din Capitală se regăsește și extinderea listei străzilor cu benzi dedicate pentru transportul public. Autoritățile lucrează la un complex de soluții care vor crește viteza de tranzitare a orașului cu transportul public de pasageri. Anunțul a fost făcut de Vitalie Mihalache, șeful Direcției generale mobilitate urbană Chișinău, în cadrul emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV.

Mihalache a numit șoseaua Hâncești, strada Gheorghe Asachi, bulevardele Decebal și Mircea cel Bătrân, printre arterele care vor avea benzi dedicate transportului public, până în toamnă. El a menționat că proiectele implementate anterior au dus la creșterea vitezei de deplasare a transportului public de pasageri.

„Un troleibuz ajunge acum de la Flacăra până la strada Ismail în 17 minute, anterior avea nevoie de aproape 40-45 de minute pentru a traversa acest tronson. Viteza medie de deplasare a transportului public este astăzi de 20-25 kilometri, dar vrem să îmbunătățim și acest rezultat”, a menționat șeful Direcției generale mobilitate urbană Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prezent la emisiune, Ilie Bricicaru, directorul Observatorului de siguranță a infrastructurii rutiere din cadrul Universității Tehnice a Moldovei a spus că anterior viteza medie de circulație a transportului public din Chișinău era în aproximativ 16 kilometri pe oră. El a chemat autoritățile să revadă funcțiile străzilor din Capitală pentru o mai bună planificare a acestora.

„Chișinăul nu are un document care să determine ierarhia funcțională a infrastructurii. Ce fel de străzi avem astăzi în oraș. Asta ne-ar ajuta să înțelegem mai bine unde și cum investim și ce reguli stabilim pentru aceste zone”, a menționat expertul.

Primele benzi dedicate transportului public de pasageri au apărut în Chișinău în anul 2020. Astăzi în oraș sunt nouă străzi cu benzi dedicate cu o lungime totală de aproximativ 20 de kilometri de drum. Pe benzile dedicate transportului public au dreptul să circule troleibuzele, autobuzele, microbuzele în regim de maxi-taxi, bicicletele, trotinetele și serviciile de urgență.

#benzi dedicate transportului public #Chisinau #soluții #strazi #trafic infernal

Rusia folosește Moldova, pentru a testa metodele de război hibride utilizate împotriva UE și pentru a submina cursul pro-european al țării, se arată într-o analiză publicată de NYT. Kremlinul este acuzat de atacuri cibernetice, tentative de destabilizare și acțiuni de dezinformare.

Jurnaliștii fac referire inclusiv la rețeaua lui Șor și schemele de mituire a alegătorilor prin Promsveazbank din Rusia, pentru a determina votanții să nu susțină referendumul privind integrarea europeană.

De asemenea, autorii analizei fac referire la implicarea preoților în acțiunile de destabilizare, dar și la organizarea taberelor de antrenament din Rusia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

Potrivit publicației, prin aceste acțiuni, folosind sărăcia, religia, corupția și diviziunile lingvistice, atacurile asupra infrastructurii energetice, Moscova încearcă să recapete influența asupra Moldovei, iar țara rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor din exterior.

„Public, oficialii ruși au negat că s-ar fi amestecat în treburile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În decembrie anul trecut, Putin, într-un discurs adresat comandanților militari, i-a criticat pe liderii europeni pentru „alimentarea isteriei” cu privire la amenințarea din partea Rusiei.

La scurt timp după aceea, însă, i-a reunit pe lideri la o conferință secretă, pentru a transmite mesajul exact opus. Potrivit oficialilor din două țări, care știu despre acest episod, scopul setat de Putin pentru 2026 este ”prăbușirea NATO și a UE din interior””, se arată în investigația NYT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform materialului, al doilea obiectiv al rușilor este să preia controlul asupra Moldovei, deoarece țara este situată strategic, între membrii NATO și Ucraina, iar primul – să ocupe țara vecină, aflată de patru ani în război.

„Moldova ar fi un cap de pod ideal pentru Rusia, pentru agresiuni ulterioare fie împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului, au spus oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească o zonă din sudul Ucrainei, pentru a crea legături terestre care să conecteze Rusia de Moldova”, scrie NYT.

Jurnaliștii au discutat cu procurori care au investigat ingerințele în alegerile din Moldova și au aflat despre circa 1000 de persoane recrutate pentru dezordini în masă și destabilizări, care erau pregătiți pentru acțiune în perioada electorală și au fost instruiți în Serbia. Participanții la acele cursuri ar fi fost remunerați cu aproximativ 400 de dolari.

Investigația mai denotă că preoții ar fi primit câte 1000 de dolari de la Ilan Șor ca să promoveze boicotarea sau respingerea politicilor pro-occidentale ale guvernării.

Conform publicației, deși autoritățile au dejucat planurile de interferență în alegeri, pentru Kremlin situația nu a reprezentat un eșec, deoarece Chișinău a trebuit să cheltuie prea multe resurse umani și financiare în acest scop, iar acțiunile forțelor de ordine au fost folosite pentru a lansa narative propagandistice, fiind prezentate drept represiuni politice.

#alegeri #ingerințe #Moldova #Putin #Rusia