Primăria municipiului Chișinău anunță că intensifică măsurile de gestionare a câinilor maidanezi. Potrivit șefului interimar al întreprinderii municipale „Supravegherea și Protecția Animalelor”, Ruslan Darie, în anul 2024, întreprinderea are setat obiectivul de a captura și steriliza în jur de 1000 de câini.

Ruslan Darie a precizat, în cadrul ședinței operative a serviciilor municipale de luni, 4 martie, că pe parcursul anului 2023, Întreprinderea municipală Supravegherea și protecția animalelor a examinat 340 de petiții de la cetățeni și de la diferite instituții.

„Au fost emise 517 ordine de intervenție de capturare a câinilor maidanezi din diferite locații. Echipele de capturare au intervenit pe 489 de adrese din municipiul Chișinău.

În total, au fost capturați 1330 de maidanezi dintre care, în urma campaniei de informare au fost adoptați 48 de câini. 166 de maidanezi au fost plasați pe teritoriul Necropolei, deoarece, conform regulamentului, maidanezii preluați din preajma instituțiilor de învățământ, terenurilor de joacă, parcurilor, nu pot fi reântorși în habitatul lor.

În rest, toți câinii capturați de pe teritoriul municipiului sunt întreținuți până la 14 zile la Necropolă, după care sunt eliberați în habitatul lor. Câinii agresivi sunt capturați, sterilizați, deparazitați și plasați pe teritoriul azilului municipal. Evidența este dusă conform registrului electronic. În 2024 întreprinderea are setat obiectivul de a captura și steriliza în jur de 1000 de câini”, a precizat șefului interimar al întreprinderii.

Municipalitatea mai precizează că urmează să fie lansat un concurs de selectare a serviciilor de capturare a maidanezilor agresivi și demarată o campanie de informare despre adopția animalelor fără stăpân, cu implicarea voluntarilor în procesul de capturare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#caini maidanezi #întreprindere municipala #primaria chisinau #sterilizare

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.