Primarul de Iași, Mihai Chirica, îndeamnă cetățenii Republicii Moldova să participe la referendumul pentru integrare europeană. Potrivit lui, România ne va sprijini să desfășurăm cu succes negocierile de aderare. Într-un interviu acordat pentru ziua.md, oficialul de peste Prut a punctat că pe 20 octombrie se va deschide o șansă unică de a schimba viitorul țării.

„Moldovenii trebuie să spună „DA” la referendum și o spun cu toată forța și tăria, pentru că, în calitate de primar al municipiului Iași și ca persoană implicată activ în procesul de integrare a României în comunitatea europeană, am cunoscut toți pașii transformării orașului Iași și a întregii țări, odată ce am devenit membri cu drepturi depline în comunitate.

Trebuie să spună da, deoarece doar comunitatea europeană poate asigura progresul Republicii Moldova, succesul economic, creșterea stării de bine, a prosperității, a pensiilor a salariilor, apariția unor investitori puternici, care să asigure locuri de muncă, posibilitatea fiecărui moldovean de a-și găsi de lucru acasă, să nu mai plece din țară și, sigur, capacitatea de a avea mai multă siguranță pentru ziua de mâine”, a menționat primarul de Iași.

Mihai Chirica a vorbit și despre diferența de atitudine a Moscovei și Bucureștiului în raport cu populația Basarabiei. În opinia sa, Kremlinul nu ne-a oferit vreodată siguranță, a trimis localnicii în Siberia și a folosit regiunea în propriile interese.

„Eu am să spun de fiecare dată: Rusia n-a oferit niciodată siguranță moldovenilor. De fiecare dată au fost prigoniți, trimiși în închisori, jefuiți, trimiși în Siberia sau în alte zone din Asia Mică și, în cele din urmă, s-a folosit în această provincie românească, pentru interese strategice sau de moment.

Prin urmare, în momentul de față, Republica Moldova și fiecare cetățean are posibilitatea să intre în marea familie europeană, acolo unde securitatea este garantată, acolo unde fiecare stat membru se gândește la binele vecinului său”, crede primarul Iașiului.

Oficialul este de părere că experiența României, care s-a reclădit datorită fondurilor europene, poate fi utilizată și de Republica Moldova. Conform lui Chirica, având sprijinul UE, țara va putea soluționa mai rapid problemele social-economice.

„Unde este marea problemă a Republicii Moldova astăzi? Lipsa unor resurse financiare pentru a asigura servicii publice de calitate. Să știți că problema apei potabile o aveam și noi, înainte de a deveni stat membru, problema deșeurilor, probleme mari în transportul public, în furnizarea de energie electrică sau gaze naturale.

Dar cu sumele pe care am reușit să le atragem de la comunitatea europeană și pentru municipiul Iași, în perioada 2019-2023, am cheltuit din bani europeni 1,7 miliarde de lei românești. Gândiți-vă că această sumă, doar pentru un oraș, se multiplică de multe ori pentru întreaga Românie. Uitați-vă cum arată transportul public din Iași, dați zece ani în urmă să vedeți ce era, dați 20 de ani în urmă, să vedeți ce jale era. Calitatea străzilor, a spațiilor publice, felul în care funcționează rețelele de apă și canalizare, modalitatea în care reușim să asigurăm servicii de termoficare și, mai ales, banii mulți care s-au băgat în sistemul de sănătate.

Din fondurile europene, noi pe municipiul Iași am construit cel mai mare spital din România. 680 de milioane de euro, cea mai mare sumă fiind atrasă din fonduri europene.

Prin urmare, sunt proiecte concrete care se văd, pe care fiecare cetățean al Republicii Moldova care pătrunde în România, poată să le vadă, să întrebe de unde au fost găsite sursele de bani și, desigur, să se gândească că același lucru poate fi replicat și în fiecare localitate din Republica Moldova”, a menționat Mihai Chirică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit funcționarului român, avantajul Republicii Moldova este că România va acorda sprijinul necesar, în procesul de integrare europeană. Chirica și-a amintit despre experiența de aderare a României la Uniunea Europeană, care nu a avut de unde prelua experiență, dar a reușit să demonstreze că poate deveni un partener de încredere pentru statele membre ale UE.

„Moldova va avea protecția unui frate mai mare. Totdeauna când se va duce la masa negocierilor, pe toate programele de finanțare europeană, se va gândi că trebuie să o sprijinim mai mult, că trebuie să recupereze decalajul, pe care, în momentul de față, îl are Republica Moldova față de România.

Gândiți-vă că peste un milion și jumătate de moldoveni au astăzi cetățenie românească. Dar ei trebuie să trăiască acasă la ei. Nu ne bucură cu nimic faptul că s-au mutat în România sau în alte state europene. Cum nu ne bucură nici faptul că ne-au plecat, din cauza crizelor economice, și mulți români de la noi, de aici. Și vedem că, încet-încet, încep să se întoarcă acasă, pentru că văd că aici o țară frumoasă, care s-a reclădit pe banii europeni, și trebuie să recunoaștem acesta, ceea ce poate fi un bun exemplu și pentru Republica Moldova”, a conchis Mihai Chirica.

#aderare #Mihai Chirica #referendum #Republica Moldova #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.