Realitatea TV a realizat un documentar în care explicăm detaliat termenul și fenomenul de sextortion, efectele acestuia asupra victimelor și necesitatea reglementării legale.

Sextortion este o formă de exploatare sexuală și de constrângere non-fizică, prin care o persoană obține sau încearcă să obțină favoruri sexuale, imagini intime, bani ori alte beneficii, folosind amenințarea, presiunea psihologică sau abuzul de putere.

În continuare vă relatăm experiența unei moldovence, victimă a fenomenului sextortion, imediat după absolvire, când era în căutarea unui loc de muncă și a găsit o companie dispusă să o accepte pentru o perioadă de stagiere.

„La primul interviu, angajatorul îmi făcea apropouri cu dublu sens: că o să fie nevoie să-i mulțumesc. Eu, fiind naivă și tânără, nu mi-am imaginat că e vorba de mulțumiri pe plan sexual. După ce a trecut o lună de stagiere, am fost invitată din nou la angajator. Primul semnal a fost că a închis ușa. Spunea că nu am experiență și o să fie nevoie să mai vin la el în birou, să-i mulțumesc. S-a ridicat în picioare și s-a apropiat de mine, a pus mâna pe umăr. În acel moment m-am ridicat și am fugit, pentru că am înțeles ce fel de mulțumiri și întâlniri se preconizează. Nu știu cum am ieșit din acel birou, trăgeam de ușă, m-am blocat, eram roșie toată. Când am ieșit în stradă, tremuram, îmi curgeau lacrimile, eram în șoc total”, povestește femeia, victimă a sextortion.

Victima susține că îi pare rău că nu a raportat atunci experiența șocantă.

„I-am spus doar mamei, de tata îmi era rușine. Nu am raportat situația, nu am spus nici prietenelor mele, îmi era rușine. Acum, daca m-aș întoarce înapoi, aș raporta cazul la organele competente. Fiind mamă de fete, dau acest interviu ca să încurajez femeile să nu tacă. Vreau să se raporteze acest comportament al bărbaților, pentru a fi sancționați și a preveni astfel de cazuri”, conchide victima.

Legislația Republicii Moldova nu prevede expres termenul de „sextortion”. În practică, faptele asociate acestui fenomen sunt examinate prin prisma câtorva infracțiuni din Codul Penal: sextortion în scop de dobândire a bunurilor altei personae, sextortion care întrunește elemente de încălcare a inviolabilității vieții private, sextortion în scop de abuz sexual și hărțuire sexuală, sextortion în scop de exploatare a persoanelor. Potrivit unui studiu realizat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, cele mai vulnerabile sunt femeile.

“Sextortion este perceput, ca fiind o formă agravantă a corupției și este firesc să fie așa, pentru că atentează la valoarea umană și la integritatea fizică și psihică. Dacă fenomenul aceasta ar fi tratat prin prisma faptelor de corupție, sancțiunea ar fi mult mai mare. În prezent, se examinează mai mult prin prisma hărțuirii sexuale, nici nu se studiază fenomenul favorurilor sexuale în contextul corupției”, susține autoarea studiului „Corupție, anticorupție și criteriul de gen”, Natalia Roșca.

Recomandările de politici publice în baza studiului sunt: recunoașterea juridică a „sextortion”, modificarea legislației penale pentru a include explicit favorurile sexuale în definiția mitei și a foloaselor necuvenite, precum și crearea mecanismelor de raportare securizată, cu protecția victimelor și oferirea garanțiilor împotriva revictimizării sau stigmatizării sociale.

La baza realizării materialului video a stat studiul „Corupție, anticorupție și criteriul de gen”, elaborat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), în cadrul proiectului „Core support to the CAPC”, implementat cu sprijinul Suediei. Opiniile exprimate reflectă poziția autorilor și nu reprezintă în mod neapărat punctul de vedere al Suediei.

#documentar #marturii #reglementări legale #victime

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.