Alegerile parlamentare din Republica Moldova au început odată cu deschiderea secției de votare de la sediul ambasadei, unde primul vot a fost exprimat de Ana Teișanu, studentă la Universitatea din Tsukuba, Japonia, imediat după intonarea imnului de stat.

Tânăra s-a prezentat la secția de votare din Tokyo pentru a-și exercita dreptul de vot și pentru a transmite un mesaj de responsabilitate civică și încredere în procesul electoral.

„Votul nu este doar un drept, ci o responsabilitate, iar viitorul Moldovei se scrie prin fiecare vot onest. Astăzi am votat pentru pace, pentru dezvoltare și pentru o Moldovă prosperă, pe cale europeană. Îndemnul meu pentru tinerii din diasporă și Moldova dar și pentru toți cetățenii este: ieșiți la vot dacă vă iubiți țara. Turul 2 nu există – există doar șansa unică de a decide viitorul pe 4 ani, astăzi. Sper să revin acasă într-o țară plini de oameni demni și parte din marea familie europeană”, menționează tânăra.

Cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot, care se vor afla în străinătate pe 28 septembrie 2025, vor avea posibilitatea să participe la alegerile parlamentare, votând la orice secție de votare deschisă peste hotare, indiferent de statutul șederii lor în țara gazdă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegerile parlamentare #strainatate

Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a apelat la inteligența artificială pentru a demonstra că sprijinul moldovenilor pentru integrarea europeană nu este în scădere. Deputatul a invocat un răspuns oferit de ChatGPT, potrivit căruia susținerea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar fi înregistrat chiar o creștere moderată, transmite bani.md.

„Eu am întrebat inteligența artificială să-mi spună: scade suportul pentru integrarea europeană în Moldova sau nu? Obiectiv, ChatGPT zice nu. Datele disponibile până în noiembrie 2026 indică mai degrabă o creștere moderată a sprijinului pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Eu nu i-am spus lui ChatGPT să-mi formuleze acest răspuns. El l-a formulat singur”, a declarat Spatari.

Parlamentarul a făcut referire la Barometrul Opiniei Publice din septembrie 2026, potrivit căruia 53% dintre respondenți ar vota pentru aderarea la UE, procent superior celui înregistrat la referendumul constituțional din 2024.

„De ce să afirmăm că scade atunci când el rămâne stabil? De ce să inflamăm spiritele? De ce să vedem doar chestii negative?”, s-a întrebat deputatul.

Spatari a abordat și problema sărăciei și a respins afirmațiile potrivit cărora aceasta ar fi crescut cu 10 puncte procentuale. Potrivit lui, majorarea a fost de 4,5 puncte procentuale, iar în ultimul an indicatorul ar fi înregistrat o scădere. Deputatul a explicat evoluția prin șocurile inflaționiste și criza energetică, susținând că situații similare s-au produs inclusiv în România și în alte state europene.

„Cât ar fi putut crește dacă nu era programul de compensații? Cu cât ar fi crescut rata sărăciei dacă nu ne-ar fi ajutat statele europene să plătim două treimi din bugetul de compensații în primii doi ani de criză energetică? Poate ar fi crescut cu 10%, cum spuneți dumneavoastră”, a afirmat Spatari.

În apărarea măsurilor întreprinse de autorități, președintele comisiei parlamentare a recurs la o metaforă și a comparat Republica Moldova cu o corabie prinsă în furtună.

„Nu putem să punem în vina căpitanului unei corăbii că sunt valuri pe mare. Dar asta e adevărat, corabia noastră, Republica Moldova, trece printr-o furtună acum, și nu doar țara noastră. Ne descurcăm cum putem, cu toții împreună suntem în această corabie”, a declarat parlamentarul.