Maltratări, arestări ilegale și abuzive realizate de procuratură și judecătorii de instrucție, deficiențe legate de dreptul la un proces echitabil, acces la justiție, viață privată și dreptul de proprietate sunt printre principalele cazuri pentru care Republica Moldova ajunge să fie condamnat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Declarațiile îi aparțin directorului de programe al Asociației Promo-LEX, avocatul Vadim Vieru, și au fost făcute într-un interviu pentru Agenția de presă IPN.

Vadim Vieru a menționat că, până a ajunge la CEDO, există mai multe etape de parcurs. Astfel, este obligatoriu ca dreptul care se pretinde că s-a încălcat să se regăsească în Convenția Europeană a Drepturilor Omului. La fel, trebuie să fie epuizate toate remediile naționale ale justiției la nivel național. Plângerea poate ajunge la CEDO doar după o decizie irevocabilă.

„Un alt criteriu la fel de important, care a suferit recent niște modificări, ține de termenul în care se expediază o plângere la CEDO. Până acum această plângere putea fi expediată într-un termen de șase luni, iar acum se expediază în termen de patru luni de la data deciziei definitive și irevocabile. Este un termen mai scurt, dar suficient”, explică avocatul.

În anul 2021, din Republica Moldova au fost expediate la CEDO circa 600 de plângeri. Cifra este în scădere în comparație cu anul 2019-2020, când numărul acestora ajungea și la o mie.

„De exemplu, înainte deținuții se puteau plânge la CEDO pentru simpla plasare în Penitenciarul 13. Acum sunt deja remedii preventive și compensatorii care trebuie să fie epuizate. Și dacă nu obțin un remediu eficient, se pot adresa la Curtea Europeană”, a precizat Vadim Vieru.

Potrivit avocatului, este destul de mic procentul plângerilor expediate la CEDO care sunt admise și ajung să fie examinate. Este vorba de circa 5-6%. CEDO nu este o soluție pentru „toate bolile”, a menționat avocatul.

Cât ține despre numărul hotărârilor pronunțate versus Republica Moldova. În medie sunt circa 20-30 anual.

„Aparent nu este mult ca și număr, dar în comparație cu alte state este un număr destul de mare de hotărâri. Se examinează cazuri importante cu probleme de drept importante și care au impact asupra sistemului de justiție din Moldova. Evident, și statul plătește după asta din banii contribuabililor. Dar nu aceasta este cel mai important. Cel mai important este ca statul să implementeze măsuri ca aceste violări să nu se mai repete în viitor. Cu părere de rău, noi aici avem probleme”, a mai spus Vadim Vieru.

#CEDO #decizie CEDO #expert #Moldova la CEDO

Aeroportul din Vilnius a fost închis duminică dimineață, 13 septembrie, iar NATO a mobilizat cel puțin un avion de vânătoare după ce radarele au indicat prezența unei posibile drone în spațiul aerian al Lituaniei. Centrul Național de Gestionare a Crizelor a anunțat ulterior că alerta a fost generată, de fapt, de un stol de păsări, informează adevărul.ro.

Aeronava NATO, mobilizată de la baza din Siauliai, unde sunt staționate forțele aeriene italiene în cadrul misiunii de apărare aeriană a țărilor baltice, a efectuat identificarea vizuală, relatează Reuters, citată de News.ro.

Alerta aeriană a fost ridicată după ce s-a constatat că a fost vorba de un stol de păsări, iar aeroportul a fost redeschis după 38 de minute.

„La citirile iniţiale ale radarului, urmele lăsate de păsări şi drone pot fi similare”, a precizat Centrul Național de Gestionare a Crizelor.

Incidentul nu a afectat Maratonul de la Vilnius, care se desfășura în capitală în momentul declanșării alertei, au transmis organizatorii pentru Reuters.

Statele de pe flancul estic al NATO au raportat în ultimii ani mai multe incidente în care drone au pătruns în spațiul lor aerian, pe fondul intensificării conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Astfel de episoade au alimentat îngrijorările privind extinderea riscurilor de securitate către granițele nordice ale Alianței.