Noua formațiune politică pe care o vor crea deputații neafiliați Alexandr Nestevovschi și Irina Lozovan va milita pentru aderarea țării noastre la Uniunea Economică Eurasiatică, acordarea limbii ruse a uni statut oficial și pentru protejarea limbii moldovenești. Despre asta cei doi parlamentari au anunțat astăzi, într-o conferință de presă.

„Moldova trebuie să fie acolo unde îi este convenabil, din punct de vedere economic. Economia noastră a fost integrată, în mod tradițional, în țările CSI și trebuie să dezvoltăm această direcție. Noi pledăm pentru neutralitate și prietenie cu toate țările, inclusiv cu Rusia, care este partenerul nostru strategic și tradiționala piață pentru noi. Vedem că până și țări precum Franța și Germania au constatat că s-au transformat în colonii ale SUA, ca să nu mai vorbim de alte țări din UE. Nimeni nu va accepta Republica Moldova ca membru cu drepturi depline al UE. Ni se vor oferi tot felul de „statute”, care, într-un fel, ne apropie de obiectivul dorit, însă, în realitate, vom fi pregătiți ca variantă de rezervă pentru un război cu Rusia. Ne-au mințit timp de 30 de ani și continuă să ne mintă. De aceea, vom construi un nou partid”, a explicat Alexandr Nesterovschi.

La rândul său, deputatul Irina Lozovan a menționat că această abordare este împărtășită de foarte mulți oameni din Republica Moldova. În timpul discuțiilor în localitățile din diferite raioane, cetățenii susțin inițiativa celor doi deputați neafiliați.

„La ordinul manipulatorilor lor occidentali, marionetele de la Chișinău atacă în fiecare zi partenerul nostru – Federația Rusă, fără să acorde vreo atenție pagubelor pe care i le provoacă poporului. Ca urmare, cetățenii moldoveni plătesc cele mai mari tarife pentru energie din regiune, iar agricultorii și-au pierdut principala piață de desfacere. Pentru Maia Sandu și regimul PAS nu contează bunăstarea concetățenilor, ci îndeplinirea dorințelor stăpânilor lor occidentali”, a subliniat Lozovan.

Fostul socialist și fost vicepreședinte al unei organizații teritoriale de partid din Chișinău, Iuri Vitneanski, i-a criticat pe politicienii moldoveni, care promovează ura față de Rusia, amintind că, până nu demult, unii dintre ei participau activ la forumurile economice din Rusia.

Amintim că un număr semnificativ de primari, consilieri raionali și locali, foști președinți ai organizațiilor primare ale PSRM și ai organizațiilor de tineret s-au alăturat inițiativei deputaților Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan de a crea un nou partid de stânga. Membrii grupului de inițiativă au anunțat că, până la sfârșitul lunii aprilie, pachetul de acte necesare pentru înregistrarea partidului va fi pregătit.

#Alexandr Nestevovschi #formatiune politica #Irina Lozovan

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.