Aliatul lui Putin, Aleksandr Lukașenko, nu crede în declarațiile Ministerului rus de Externe. Președintele din Belarus a declarat sâmbătă că nu crede că Ucraina va deschide un al doilea front în Transnistria.

„Nu cred în asta. Nu le este convenabil. Occidentul ar vrea să rezolve dintr-o singură lovitură problema cu Rusia și Transnistria, pentru a închide această „zonă gri”, cum îi spun ei, și să unească Moldova, să o împingă în România sau să o facă pro-occidentală”, a declarat Lukașenko sâmbătă, la Centrul Republican de Pegătire Olimpică în sporturile de iarnă Raubichi, situat în apropiere de Minsk

„Ucrainenii nu au nevoie de asta. Nu cred că vor înnebuni și vor deschide al doilea front, fiindcă în Transnistria se află mai mult armament decât soldați ruși. Nu o să le pară bine. […] Deschiderea unui al doilea front acolo este echivalent cu moartea”, a mai spus Lukașenko.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Joi, Ministerul rus al Apărării a făcut două anunțuri privind eventuala escaladare a situației și pretinse provocări pe care Kievul le planifică la hotar cu Transnistria.

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a comentat vineri informațiile parvenite de la MAE rus privind presupusul atac al ucrainenilor asupra Transnistriei. Oficialul de la Kiev a dat de înțeles că declarațiile ruse sunt niște născociri, amintind că Rusia duce și un război hibrid și subliniind că Ucraina respectă integritatea Republicii Moldova.

Informațiile au fost infirmate și de Ministerul de Externe de la Chișinău, precum și de cel de la București.

#Aleksandr Lukașenko #Belarus #MAE Rusia #Transnistria #Ucraina

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.