Procurorii care tergiversează dosarele, se implică ilegal în activitatea altor procurori sau manifestă un comportament nedemn riscă sancțiuni disciplinare. Prevederile se regăsesc într-un ghid metodic aprobat vineri, 14 august, de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), transmite IPN.

Potrivit CSP, în funcție de gravitatea și circumstanțele faptei, sancțiunile pot varia de la avertisment și mustrare până la eliberarea din funcția de procuror. De exemplu, într-un caz de tergiversare sistematică a mai multor dosare, CSP a dispus eliberarea procurorului din funcție.

Consiliul menționează că, în cazul tergiversării dosarelor, procurorii pot răspunde disciplinar dacă întârzierea le este imputabilă și nu are o justificare rezonabilă. Totodată, întârzierile determinate de complexitatea cauzei, de numărul mare de participanți, de acțiunile altor autorități sau de lipsa de personal nu le pot fi imputate procurorilor.

În același timp, ghidul vizează intervențiile ilegale în activitatea procurorilor și împiedicarea activității Inspecției procurorilor, inclusiv prin refuzul accesului la documente, prezentarea unor informații false sau ignorarea intenționată a solicitărilor inspectorilor. Într-unul dintre cazurile prezentate în document, gravitatea faptelor și cumulul mai multor abateri au dus la eliberarea procurorului din funcție.

O altă categorie este răspunderea disciplinară pentru modul în care se comportă un procuror, atât la serviciu, cât și în viața personală. Ghidul menționează, printre exemple, adresările ofensatoare la adresa colegilor, tonul ridicat, ostil sau autoritar, limbajul nepotrivit și comportamentul agresiv.

CSP menționează că ghidul nu are forță juridică obligatorie, fiind un instrument destinat uniformizării modului în care Inspecția procurorilor, Colegiul de Disciplină și Etică și CSP examinează și califică abaterile disciplinare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSP #procurori #sancțiuni disciplinare

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.