Procurorii anticorupție au cerut recuzarea judecătorului Ghenadie Morozan din completul de judecată de la Curtea de Apel Chișinău, care urmează să se pronunțe pe recursurile în cazul lui Igor Dodon. Procurorii spun că Morozan ar avea un grad de rudenie cu fostul lider PDM Vlad Plahotniuc și din acest motiv cer recuzarea acestuia.

„Fratele domnului judecător este căsătorit cu sora domnului Plahotniuc. Aceasta este o relație de rudenie prin afinitate și urma să fie declarată de către domnul judecător”, a declarat procurora de caz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Tot în aceleași circumstanțe a fost săvârșită o altă infracțiune și anume coruperea activă de către Plahotniuc Vladimir și Iaralov Serghei, cauză penală pornită pe faptul corupere activă care a fost conexată la această cauză penală. Noi vom prezenta instanței probe care constituie temei de recuzare și judecătorului menționat. Ori este foarte bine cunoscut că judecătorul în cauză anterior a fost în relații de rudenie prin afinitate cu Vladimir Plahotniuc, liderul grupului criminal organizat în interesul căruia a acționat Dodon Igor și a primit mijloace financiare”, a precizat procurorul de caz, Petru Iarmaliuc.

Ședința de judecată de la Curtea de Apel Chișinău, unde se examinează recursul procurorilor a început la ora 13:00.

Amintim că, în data 26 mai, Judecătoria Ciocana i-a aplicat lui Dodon 30 de zile de arest la domiciliu, dar nu în penitenciar așa cum au solicitat procurorii. După ședința Judecătorii, procurorii au anunțat că vor contesta decizia astăzi, considerând că plasarea în arest la domiciliu a învinuitului ar putea aduce prejudiciu anchetei prin faptul că, Dodon ar putea distruge probe, influența martorii, fugi din țară sau discuta cu alte persoane potențial implicate în dosar.

Cumnatul fostului președinte de țară, care figurează în același dosar, Petru Merineanu, a fost plasat în Penitenciarul nr.13, pentru 30 de zile, așa cum a solicitat acuzarea.

Apărătorii lui Merineanu vor veni și ei mâine la Curtea de Apel Chișinău pentru a contesta decizia magistraților.

#Curtea de Apel Chișinău #Dodon #magistrati

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.