Se pare că vettingul nu-i mai sperie pe procurorii moldoveni. Până la 1 iunie curent, niciunul dintre procurorii notificați că urmează să treacă prin filtrul Comisiei de evaluare externă nu a depus cerere de demisie. Declarația a fost făcută de Procurorul General Ion Munteanu, după ceremonia de învestire în funcție.

Munteanu spune că este destul de optimist în acest sens, deși anterior critica această procedură.

„Sunt destul de optimist la acest aspect. Până la ziua de astăzi (n.r 1 iunie 2024) nu am cereri de demisie în legătură cu trecerea procesului de evaluare externă, ceea ce mă face să cred că procurorii au înțeles esența acestui exercițiu. Sunt fermi pe poziție și cred că își vor putea argumenta pe măsură integritatea financiară și etică”, a precizat Procurorul General.

„Vă spuneam, sunt optimist. Practic, la o săptămână de la notificări, eu nu am cereri de demisie. Lucrurile, după mine, sunt în direcția corectă, bună. Dacă în luna decembrie a anului trecut, conform unui sondaj, aproximativ jumătate din corpul de procurori de la anticorupție aveau tendința să se elibereze din funcție la momentul notificării, astăzi eu nu mai văd această tendință. Bănuiesc și sper, procurorii au conștientizat importanța acestui exercițiu și și-au revizuit atitudinea”, a mai declarat Ion Munteanu la 1 iunie 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, în trecut, Ion Munteanu a criticat procedura de Vetting. Potrivit lui, aceasta „este prea dură”. Totodată, Munteanu a menționat că vor urma demisii în masă în rândul procurorilor, din cauza acestei proceduri.

„(…) Colegi de-ai mei au fost supuși în situația să răspundă la întrebări din perioada în care nu au fost procurori și atunci mă scuzați, este exagerată această circumstanță. Nu am o problemă cu asta, ideea este că persoana nu este rău intenționat, dar nu are răspuns despre proveniența banilor”, a declarat Munteanu, în luna iulie 2023, la o emisiune de la TVR Moldova.

Totodată, și șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, a declarat în martie 2024 că mai mulți procurori au vrut să demisioneze, după ce au fost notificați privind evaluarea de Vetting.

„La sfârșitul anului 2023 am fost anunțată de aproximativ 5 procurori care vroiau să plece deja. I-am rugat foarte foarte mult să nu plece la sfârșit de an, pentru că urma să terminăm munca care expiră acum, la sfârșit de săptămână. (…) Am mai avut persoane care vor să plece. Este un risc foarte real ca activitatea PA să fie blocată din cauză că o să plece persoane și din cei care până acum au spus intenția că vor să plece sunt procurori în care eu personal am foarte mare încredere”, a declarat șefa PA, Veronica Dragalin, la o emisiune de la Jurnal TV.

Mai mult, Dragalin declara că nici ea nu este de acord cu întreaga procedură, în special din cauza că „vor fi implicate rudele, părinții”.

„Eu mi-am asumat această funcție, nu rudele mele, de aceea vom iniția discuții cu membrii Comisiei Vetting ca să vedem dacă pot fi modificate anumite prevederi”, sublinia Dragalin.

#Ion Munteanu #procurori #vetting

El Niño „Godzilla” a sosit și deja doboară recorduri pe care lumea ar fi preferat să nu le vadă niciodată depășite, relatează Euronews.

Temperaturile de la suprafața Oceanului Pacific ecuatorial au depășit deja cele mai ridicate valori înregistrate în timpul oricărui episod anterior El Niño, iar fenomenul meteorologic continuă să se intensifice. Între iunie 2026 și februarie 2027, experții estimează că valul extrem de căldură asociat acestuia ar putea contribui la aproape jumătate de milion de decese suplimentare.

Estimările au declanșat semnale de alarmă în birourile agențiilor meteorologice, autorităților sanitare și guvernelor din întreaga lume. Însăși Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a decretat o mobilizare fără precedent pentru pregătirea în vederea fenomenelor meteorologice extreme care urmează.

„El Niño se amplifică sub ochii noștri. Planeta se află în ape neexplorate, iar aceste ape se încălzesc”, a declarat la începutul lunii septembrie secretarul general al ONU, António Guterres.

Dar chiar dacă guvernele se pregătesc pentru un an devastator din punctul de vedere al meteorologiei extreme, experții spun că sunt încă multe măsuri care pot fi luate pentru a limita pagubele, atât acum, cât și în viitor, transmite Antena3CNN.

De ce este atât de îngrijorător acest episod El Niño

Un episod El Niño începe în Pacific, dar efectele sale pot fi resimțite pe tot globul. Atunci când apele din apropierea Ecuatorului devin neobișnuit de calde, acestea eliberează căldură în atmosferă, contribuind la creșterea temperaturilor globale și modificând zonele în care cad precipitațiile.

Cu temperaturile oceanelor deja la niveluri record, actualul El Niño ar putea aduce valuri de căldură mai intense, secete și precipitații abundente în regiunile vulnerabile și ar putea duce temperaturile globale către noi recorduri. Din acest motiv, fenomenul a fost numit „Godzilla” și „Super El Niño”.

Unele dintre efecte sunt deja resimțite. India s-a confruntat cu precipitații musonice sub nivelul normal, în timp ce sudul Africii se confruntă cu un risc crescut de secetă.

În Europa, El Niño poate influența vremea din timpul iernii, iar secetele sau recoltele compromise în alte regiuni pot perturba aprovizionarea cu alimente pe continent.

Amenințarea a presat guvernele să ia măsuri înainte de manifestările anticipate. Luna aceasta, guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a declarat preventiv stare de urgență în vederea posibilelor inundații, alunecări de teren, eroziuni costiere și furtuni severe de iarnă.

Cum ne putem pregăti pentru un El Niño ce nu poate fi evitat

Oricât de mult s-ar pregăti autoritățile, El Niño este un fenomen natural care nu poate fi oprit printr-o apăsare de buton. Totuși, chiar dacă nu poate fi împiedicat, prognozele oferă oamenilor luni întregi pentru a se pregăti.

„Cheia este gestionarea apei și pregătirea pentru schimbările în ceea ce privește locul și momentul în care apar precipitațiile”, explică Davide Faranda, director de cercetare la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS) și autor principal pentru Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) al ONU.

Potrivit acestui specialist, guvernele pot stoca și distribui apa cu mai multă atenție, pot controla mai bine modul în care sunt utilizate rezervoarele și apele subterane, pot ajusta calendarele agricole și practicile de irigații și pot pregăti comunitățile pentru secete sau inundații.

Și Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a transmis recomandări concrete. Fermierii, spun oficialii FAO, pot reduce pierderile modificând datele de semănare, irigând în perioadele mai răcoroase ale zilei, stocând apă înaintea secetelor și luând măsuri pentru protejarea culturilor și animalelor de temperaturile extreme.

Unele guverne au venit și cu sprijin financiar. Marea Britanie a promis până la 17 milioane de euro pentru a ajuta țările vulnerabile să se pregătească pentru acest El Niño. Banii ar urma să finanțeze măsuri care variază de la vaccinarea animalelor înaintea secetelor până la consolidarea locuințelor înaintea inundațiilor și acordarea de sprijin financiar fermierilor, înainte ca recoltele să fie compromise.

Acțiunile climatice ar putea limita pagubele viitoare

Majoritatea episoadelor El Niño cresc temperaturile medii globale cu aproximativ 0,2°C. Acest lucru este suficient pentru a declanșa fenomene meteorologice extreme în țările din Sudul Global, însă aportul respectiv înseamnă doar o fracțiune din încălzirea suplimentară provocată de schimbările climatice.

Arderea combustibililor fosili a dus mediile globale de la suprafață cu aproximativ 1,3 – 1,4 grade Celsius peste nivelurile epocii preindustriale, deschizând calea pentru vara toridă din Europa, care a declanșat secete severe și incendii de vegetație.

Efectele El Niño se suprapun peste cele ale unei lumi care se încălzește deja. Acesta este motivul pentru care anul trecut a fost printre cei mai caldi înregistrați vreodată, în ciuda efectului natural de răcire exercitat de fenomenul complementar, La Niña.

Cercetări recente sugerează că schimbările climatice intensifică El Niño. Un studiu publicat în august a constatat că episoadele El Niño sunt cu 36% mai puternice decât în perioada de dinaintea erei industriale, tendință pe care cercetătorii au asociat-o cu încălzirea provocată de activitatea umană.

O planetă mai fierbinte înseamnă mai multe valuri de căldură extremă, o presiune mai mare asupra resurselor de apă și, în unele locuri, mai multe precipitații. Reducerea emisiilor nu ar opri ciclul climatic natural care duce la apariția fenomenelor El Niño, dar ar reduce încălzirea provocată de activitatea umană, care face ca aceste amenințări să fie mai severe.

Asta înseamnă că pagubele nu sunt în totalitate în afara controlului nostru. „Nu putem elimina El Niño prin măsuri de atenuare a schimbărilor climatice, dar putem reduce măsura în care schimbările climatice le fac consecințele mai severe lui El Niño”, a conchis Davide Faranda.