Ministrul Sergiu Prodan, consideră că nu există valoare patrimonială a caldarâmului de pe str. 31 August 1989. Oficialul susține că este ilegal ca Ministerul Culturii să ajute financiar Primăria la renovarea zonei cuprinse între străzile A. Pușkin și M. G. Bănulescu Bodoni.

Funcționarul a declarat în cadrul emisiunii „Pe față” de la Moldova 1 că, totuși, ministerul ar putea amenaja teritoriul respectiv, dacă îi va fi transmis în gestiune, luând în considerare că în apropiere se află instituțiile din subordinea Ministerului Culturii.

„Finanțarea Primăriei Chişinău din bugetul de stat și finanțarea activității Ministerului Culturii din bugetul de stat este aceeași finanțare din bugetul de stat.Tocmai de aceea sunt separate aceste finanțări. Sau este în gestiunea Primăriei și Primăria prevede în bugetul Primăriei banii respectivi, sau este în gestiunea Ministerului Culturii.

Eu doar nu spun, uitați-vă, filarmonica din Chişinău trebuie să fie în orașul Chişinău.Noi avem 20%. Primăria este gata să ne susțină să facem Filarmonica?Nu este gata, pentru că nu are voie și nu are temei legal să intervină. Fix așa nu avem noi temei legal să intervenim.Am spus și am propus Primăriei, dacă nu au fonduri, nu pot rezolva problema cu acest caldarâm, cu această porțiune de stradă, să ne-o transmită în gestiunea nouă, Ministerului Culturii”, a declarat Prodan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Caldarâmul de pe str. 31 August 1989 a fost descoperit în anul 2023. Au urmat mai multe acuzații reciproce lansate de Primărie și Ministerul Culturii, ca într-un final să fie agreat de către ambele părți proiectul de renovare a zonei. Lucrările, însă, nu au început încă, iar autoritatea publică locală a pierdut banii o parte acordați de BERD pentru renovarea arterei din cauza tergiversării deciziilor.

#caldaram #Ministerul Culturii #primarie #Sergiu Prodan #valoare

Senatul SUA a aprobat cu o majoritate covârșitoare, 86 de voturi pentru și 11 împotrivă, proiectul de lege privind „sancțiunile iadului” împotriva Rusiei, în contextul războiului din Ucraina. Documentul ar urma să fie una dintre cele mai importante măsuri de intensificare a presiunii americane asupra Kremlinului de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru al doilea mandat, scrie bbc.com.

Sancțiunile au ca scop să reducă veniturile Rusiei și să determine Moscova să revină la masa negocierilor.

Legea consfințește sancțiunile deja impuse Rusiei prin ordine prezidențiale, ceea ce, teoretic, ar limita posibilitatea ca acestea să fie ridicate definitiv doar printr-o decizie a președintelui. În același timp, documentul îi oferă lui Trump dreptul de a suspenda sancțiunile, la propria discreție, și de a impune taxe vamale de până la 100% asupra importurilor din țările care cumpără petrol și gaze rusești sau ajută Rusia să evite sancțiunile.

„Proiectul de lege are drept scop privarea lui Vladimir Putin de veniturile necesare pentru finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, susțin autorii documentului.

Proiectul a fost elaborat cu mai mult timp în urmă și a fost promovat de senatorul republican Lindsey Graham. Ulterior, documentul a fost modificat, fiind introduse prevederi privind flota fantomă a Rusiei, sancțiuni împotriva Iranului, dar și posibilitatea ca președintele să acorde derogări și excepții.

Ce puteri îi oferă legea lui Trump

Proiectul urmează să fie examinat de Camera Reprezentanților. Dacă va fi aprobat, documentul va ajunge pe masa președintelui Donald Trump. Legea va intra în vigoare doar după promulgare.

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare, Trump va trebui să introducă sancțiunile, iar acestea vor fi revizuite la fiecare șase luni.

Printre persoanele și organizațiile vizate de document se numără oficiali ruși și instituții precum Sberbank, care se află deja pe lista sancțiunilor americane. Diferența este că restricțiile ar urma să fie prevăzute prin lege, nu doar prin ordine prezidențiale.

Trump ar putea însă suspenda temporar sancțiunile. Pentru aceasta, președintele ar trebui să informeze Congresul, printr-o scrisoare, despre motivele pentru care consideră că o astfel de măsură este în interesul SUA.

O altă prevedere importantă îi permite președintelui să impună taxe vamale de până la 100% asupra produselor importate în SUA din primele cinci țări care cumpără petrol și gaze rusești sau ajută Rusia să evite sancțiunile. Printre principalele țări care ar putea fi vizate se numără India, China și Turcia.

Documentul prevede și sancțiuni împotriva „flotei fantomă” folosite de Rusia pentru transportul petrolului. SUA ar putea include rapid în lista de sancțiuni navele deja sancționate de aliați precum Uniunea Europeană și Marea Britanie.

Ridicarea definitivă a sancțiunilor împotriva Rusiei ar fi posibilă doar dacă președintele SUA informează oficial Congresul că Moscova a încetat complet ostilitățile și a semnat un acord de pace cu autoritățile ucrainene libere și independente.

Chiar și în acest caz, Congresul ar putea verifica dacă aceste condiții au fost îndeplinite și ar putea bloca temporar ridicarea sancțiunilor printr-o rezoluție.