VIDEO Profesia de clopotar, pe cale de dispariție în Moldova. Soluția modernă identificată de Adrian Mazur

Dangătul de clopote răsună în bisericile din Republica Moldova în zile de mari sărbători religioase indiferent de condițiile meteorologice. Tot mai puține biserici însă au și un clopotar, profesia fiind foarte rara întâlnită și îmbrățișată de tineri. Cine trage clopotele la biserici și la ce soluții recurg clopotarii pentru a asigura lăcașele de cult cu tradiționalul dangăt a relatat pentru MOLDPRES Adrian Mazur, clopotar prin vocație.

Adrian Mazur are o ocupație mai specială. De ani de zile, tânărul interpretează melodii de clopote, îndemnându-i pe credincioși să pășească tot mai des pragul bisericii. Străvechea profesie de clopotar este acum pe cale de dispariție, în timp ce în Republica Moldova apar tot mai multe lăcașe de cult. Tânărul a identificat o soluție modernă – instalează sisteme automatizate, revoluționând modul în care răsună clopotele în bisericile ortodoxe. Clopotarul a povestit cum funcționează acest sistem.

„Clopotarul electronic este un dispozitiv care sună atât clopotele vechi, cât și pe cele noi. Acesta redă multe dangăte tradiționale ortodoxe, specifice fiecărei sărbători, fiecare cu dangătul său caracteristic. Fiecare clopot este echipat cu un motor care acționează computerizat și lovește cu precizie clopotul. Este o invenție ce salvează clopotele de la fisuri și înlocuiește persoanele care sună clopotele la biserică. Funcționează prin telecomandă portabilă sau printr-o aplicație specială pe telefonul mobil”, a declarat pentru MOLDPRES Adrian Mazur.

Sistemele automatizate pot fi acționate de la distanță, prin telecomandă sau direct de pe telefon, cu ajutorul unei aplicații speciale. Pe lângă confortul oferit, acestea asigură o calitate sonoră constantă și dedicată tradiției.

„Toți spun că sună foarte frumos. Fie că e un clopotar profesionist sau un sistem electronic, sunetul e curat și ordonat. Când sună un clopotar obișnuit, fără experiență, e haos”, a explicat Adrian.

Printre cele mai complexe lucrări realizate de Adrian Mazur se numără instalarea unui sistem automatizat pentru un ansamblu de 14 clopote la Mănăstirea Bănceni din regiunea Cernăuți, Ucraina.

„A fost greu, trebuia să produc motoare mari și să gândesc melodii pentru clopote uriașe. Dar acum totul funcționează perfect”, a adăugat el.

Adrian a declarat, fără ezitare, că noua tehnologie ar putea înlocui complet clopotarul.

„Cred că spre asta se merge și de aceea am inventat clopotarul electronic, din cauza lipsei unui clopotar la biserică. Chiar dacă există, el sună haotic și tot el uzură clopotele. Clopotarul electronic este soluția perfectă, iar dispozitivul sună exact așa cum sun eu, la orice set de clopote montate corect”.

Adrian Mazur a montat 161 de seturi de clopote automatizate, devenind unul din cei mai solicitați specialiști în domeniul sonorizării ortodoxe din Europa de Est.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Clopotul automatizat este folosit în prezent în 46 de biserici din nouă state. Sistemul electronic redă cu exactitate dangătele specifice fiecărei sărbători religioase.

În Republica Moldova sunt peste 1000 de biserici și mănăstiri.

#clopotar #teologie #biserica

Vaccinurile anti-COVID-19 nu au cauzat creşterea mortalităţii în Franţa de la apariţia lor pe piaţă la începutul anului 2021, arată un studiu care contrazice teoriile false promovate de cercurile sceptice faţă de vaccinare, informează știrileprotv.ro.

„Vaccinurile cu ARN mesager (ARNm) dezvoltate împotriva COVID-19 nu cresc riscul de mortalitate din toate cauzele pe termen lung”, a rezumat într-un comunicat Epi-Phare, o organizaţie franceză din care fac parte Agenţia naţională de siguranţă a medicamentelor (ANSM) şi Assurance maladie, ai căror cercetători au publicat acest studiu în revista medicală Jama Network Open.

Ei au examinat datele obţinute de la aproape 30 de milioane de francezi între 2021 şi 2025, reprezentând întreaga grupă de vârstă 18-59 de ani.

Tipurile de vaccinuri administrate

Majoritatea lor – aproape 23 de milioane – au primit un vaccin anti-COVID-19 începând de la jumătatea anului 2021, data lansării unei campanii masive de vaccinare împotriva bolii aflate la originea unei pandemii majore la începutul anilor 2020.

Ceilalţi – aproape 6 milioane – nu au fost vaccinaţi, în pofida măsurilor constrângătoare care încurajau vaccinarea împotriva noului coronavirus.

Majoritatea acestor vaccinuri erau seruri cu ARN mesager, fie cel produs de compania Moderna, fie cel dezvoltat de alianţa Pfizer-BioNTech, devenit foarte repede vârful de lance al vaccinării anti-COVID-19 în Franţa.

În cadrul grupului vaccinat, 0,4% dintre persoane au murit în următorii patru ani care au trecut după administrarea primului vaccin. În grupul celor nevaccinaţi, acest procent a fost de 0,6%, ceea ce înseamnă că mortalitatea generală din acest grup a fost cu un sfert mai mare decât cea din grupul persoanelor vaccinate.

„Putem să spunem cu un grad mare de siguranţă că nu există nicio creştere a riscului de mortalitate după un vaccin anti-COVID-19”, a concluzionat cercetătorul Mahmour Zureik, care a coordonat acest studiu.

Eficacitatea şi siguranţa vaccinurilor anti-COVID-19 sunt deja documentate de numeroase studii. Principalele efecte secundare grave, care sunt totuşi rare, constau în probleme cardiovasculare – miocardite, pericardite -, dar care nu pun sub semnul întrebării importanţa vaccinării în majoritatea grupelor de vârstă. Vaccinul Moderna nu mai este totuşi recomandat în Franţa pentru tinerii adulţi.

Dezinformarea pe rețelele sociale

Însă cercurile vaccinosceptice au distribuit frecvent pe reţelele de socializare ideea că vaccinurile, în special cele cu ARN mesager, ar fi ucis pe ascuns numeroase persoane, fără ca acest lucru să fie reflectat în mod clar în statisticile oficiale, acestea din urmă concentrându-se asupra mortalităţii direct legate de COVID-19 într-un interval de monitorizare de doar câteva luni după vaccinare.

„Cunoşteam bine profilul pe termen scurt al vaccinurilor anti-COVID-19 în materie de beneficii şi riscuri. În schimb, beneficiul lor pe termen lung nu fusese niciodată studiat până acum”, a explicat Mahmour Zureik.

Deşi cercetătorii francezi sunt siguri că vaccinurile nu au cauzat creşterea mortalităţii, ei avertizează totuşi că studiul lor, de unul singur, nu le permite să afirme că aceste seruri au contribuit la o scădere a ratei generale a deceselor.

Diferenţa de mortalitate dintre cele două grupuri studiate poate fi explicată, într-adevăr, prin efectele pozitive ale vaccinului pe termen mai lung sau mai puţin lung, dar şi prin diferenţele dintre profilurile persoanelor vaccinare şi cele nevaccinate: vârstă, mediul social.