Sute de profesori din mai multe raioane ale țării, angajați din sistemul educațional și reprezentanți ai sindicatelor s-au adunat miercuri, 19 august, în fața clădirii Guvernului. Aceștia cer majorarea salariilor cadrelor didactice și ale personalului auxiliar, promisă începând cu 1 septembrie.

Protestatarii au venit cu pancarte pe care se pot citi mesaje precum „Cerem salarii adecvate”, „Demnitate pentru educație” și „Investiții în educație”. Oamenii scandează „Vrem salarii decente!” și „Vrem îndeplinirea angajamentelor!”.

Manifestația are loc în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău și este organizată de Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ). Protestul este programat până la ora 11:30.

Organizatorii au precizat anterior că acțiunea nu este îndreptată împotriva elevilor, studenților sau părinților, ci are drept scop apărarea unei educații de calitate, susținută de profesioniști remunerați corespunzător.

Cu o zi înainte de protest, marți, 18 august, Guvernul a venit cu o reacție și a anunțat că autoritățile caută soluții pentru revendicările profesorilor, promițând că acestea vor fi identificate „în cel mai scurt timp”.

În prezent, salariul unui profesor tânăr oscilează între 8.000 și 12.000 de lei lunar, inclusiv sporurile de performanță și cele specifice.

Un profesor cu grad didactic superior și normă completă poate ajunge la un salariu de aproximativ 16.000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#majorare #profesori #protest #salarii

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.