Celula Stației electrice Vulcănești, parte a Liniei electrice Vulcănești–Chișinău, a fost energizată vineri, 3 iulie, în cadrul unui proces realizat în cooperare cu operatorii sistemelor de transport din România și Ucraina.

Potrivit Ministerului Energiei, instalația va funcționa în regim de test timp de 72 de ore. Ulterior, va urma energizarea propriu-zisă a liniei și conectarea Stației Chișinău.

Autoritățile precizează că aceasta este o etapă esențială pentru punerea în exploatare comercială a liniei, planificată pentru luna august 2026.

În paralel, contractul de finanțare cu Banca Mondială pentru proiect a fost prelungit până în decembrie anul curent. Decizia este legată de finalizarea unor lucrări auxiliare, precum amenajarea zonelor adiacente și intervenții de infrastructură care nu afectează funcționarea liniei.

Linia electrică aeriană de 400 kV Vulcănești–Chișinău are o lungime de 157 de kilometri și traversează opt raioane. Aceasta va putea transmite un flux de până la 630 MVA, ceea ce ar acoperi peste jumătate din consumul de vârf al țării și ar permite importul direct de energie din România și Uniunea Europeană, fără tranzit prin regiunea transnistreană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.