Primăria municipiului Chișinău anunță că miercuri, 24 aprilie, a avut loc ceremonia oficială de finalizare a Proiectului „Eficiența energetică și reabilitarea termică a clădirilor din municipiul Chișinău”, realizat cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și a Băncii Europene de Investiții.

Costul total este de 25 de milioane Euro, iar în cadrul proiectului au fost eficientizate energetic 22 de clădiri ale instituțiilor publice din Chișinău. Este vorba de 14 licee, 5 grădinițe și 3 spitale.

Proiectul „Eficiența energetică și reabilitarea termică a clădirilor din municipiul Chișinău”, realizat cu suportul finanțatorilor europeni: BERD, BEI și Fondul E5P a contribuit la creșterea performanței clădirilor instituțiilor beneficiare, la reducerea costurilor pentru întreținere, dar și la crearea de condiții mai bune, la standarde europene: pentru medici și pacienți, elevi și profesori, educatori și micuții de la grădiniță.

„Este cel mai de anvergură proiect în domeniul eficienței energetice a clădirilor publice la ziua de astăzi nu doar în Capitală, dar și în Republica Moldova. Suprafața totală a instituțiilor este de peste 180 mii m2 iar numărul beneficiarilor finali ai proiectului se ridică la circa 35 mii persoane, anual.

Înainte de demararea proiectului, în unele instituții temperatura în săli în perioada rece era de 15-18 grade. Încălzirea se făcea inclusiv cu reșouri, aparate de aer condiționat, boilere. Am avut ca obiectiv să reducem cu 25% consumul de energie termică și electrică, să asigurăm standardul de confort termic interior (22 grade), să asigurăm condiții confortabile de iluminare, aerisire și de securitate a sănătății (azbest).

Astfel, pentru energia termică obiectivul inițial stabilit de diminuare era cu 25%, însă, în rezultatul lucrărilor de reabilitare, s-a stabilit o diminuare a consumului termic cu 47%. Pentru energie electrică, obiectivul inițial stabilit de diminuare era cu 24% iar cel atins este de 45%.

Deci, în mediu un consum de 2 ori mai mic, în condițiile unui confort termic asigurat de 22-24 grade, precum și eliminarea tuturor echipamentelor pentru încălzire și apă caldă. Un moment inovativ este instalarea panourilor fotovoltaice, ceea ce a permis instituțiilor sa producă energie electrică”, a declarat primarul Ion Ceban.

Aceste obiective au fost realizate printr-un complex de măsuri, care includeau lucrări de termoizolare a pereților, subsol, acoperiș, schimbare ferestre și uși vechi, modernizarea punctelor termice și rețelelor de termoficare, instalare iluminare led, instalare sisteme fotovoltaice și ventilație, precum și înlăturarea azbestului.

„Am avut unele greutăți în unele etape, care au fost depășite datorită consilierului Ala Mîrza, care a coordonat acest proiect dar și multe alte proiecte din alte domenii. Vreau să mulțumesc din suflet tuturor celor care s-au implicat la fiecare etapă de realizare a proiectului, echipei de implementare a proiectului și inginerilor, finanțatorilor, BERD, BEI și Fondului E5P, direcțiilor de resort ale primăriei și nu în ultimul rând conducătorilor tuturor instituțiilor educaționale, directorilor de școli și grădinițe și directorilor celor trei spitale municipale”, a adăugat edilul Capitalei.

Proiectul de pionierat în acest domeniu a fost implementat de Primăria Chișinău cu suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Băncii Europene de Investiții, și Fondul parteneriatului estic pentru eficiență energetică (E5P) cu un buget de 25 milioane de Euro (500 milioane de lei), inclusiv componentă de grant de 5 milioane de Euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#eficienta energetica #Ion Ceban #Primaria municipiului Chisinau #proiect #reabilitare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.