VIDEO Protest pașnic în faţa Ambasadei Rusiei: Scriem noi în numele lor, pentru ca vocile lor să nu se piardă

Marți, 6 mai curent, în contextul Zilei Internaționale a Libertății Presei, mai mulți reprezentanți ai comunității media și activiști civici s-au adunat în fața sediului Ambasadei Federației Ruse la Chișinău pentru a protesta împotriva războiului și a susține libertatea presei. Evenimentul a fost organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în cadrul Zilelor Libertății Presei.

Acțiunea simbolică cu genericul „Scriem în numele celor care nu mai pot” a fost un omagiu pentru jurnaliștii care și-au pierdut viața în război, dar și un apel la solidaritate cu jurnaliștii oprimați de regimul de la Kremlin. Pe un panou amplasat în fața Ambasadei participanții au scris mesaje în numele jurnaliștilor reduși la tăcere, arestați sau chiar uciși.

Mesajele scrise de participanți au subliniat importanța presei libere, au reamintit despre rolul și importanța jurnalismului liber și au condamnat acțiunile de intimidare a jurnaliștilor de către regimul de la Kremlin: „Toate dictaturile cad într-un final. Noi vom fi aici să scriem despre asta. Rusia ia mâinile de pe jurnaliști!”; „Jurnalismul nu este o crimă. Kremlinul DA!”; „Adevărul nu poate fi ascuns după gratii”; „Stop war! Правда не умрет в молчании”; „Când adevărul este redus la tăcere – propaganda e unica narațiune”; „Jurnalismul nu e crimă, dar în Rusia adevărul se plătește scump, uneori cu viața”; „În Rusia a spune adevărul nu te face erou, cu țintă!” și „Libertatea e libertate și dincolo de moarte! Cuvintele nu mor niciodată!”

„Când zicem «Scriem în numele celor care nu mai pot» ne referim la jurnaliștii și jurnalistele din Ucraina și din alte țări care și-au pierdut viața făcându-și meseria, dar și la acei care au mers pe front să-și apere țara sau au murit în alte circumstanțe, tot din cauza războiului. Or, dacă nu ar fi fost război, aceștia ar fi continuat să scrie, să documenteze, să informeze. Ne referim și la colegii condamnați în Rusia pentru că au avut curaj să spună adevărul și acum nu mai pot scrie. Scriem noi în numele lor, pentru ca vocile lor să nu se piardă”, a declarat Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI.

Potrivit ei, mesaje formulate de participanții la acțiunea din acest an vor fi transmise către ambasadă pentru a le reaminti că libertatea presei și libertatea de exprimare sunt drepturi fundamentale ale omului fără de care nu putem vorbi despre o societate liberă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Zilele Libertății Presei în Republica Moldova vor continua până pe 31 mai 2025. În cadrul acestora, CJI a lansat Memoriul privind libertatea presei în perioada 3 mai 2024 – 3 mai 2025, semnat de mai multe organizații de media.

Agenda evenimentelor, desfășurate de CJI și alte organizații de media cu prilejul Zilelor Libertății Presei, poate fi citită aici.

#libertatea presei #Ambasada Rusiei #CJI #protest

Jamie Dimon, omul care conduce cea mai mare bancă din Statele Unite, spune că riscul unei căderi serioase a pieței de capital americane este mult mai mare decât lasă impresia actualul optimism de pe Wall Street. Într-un interviu rar acordat BBC, președintele executiv al JP Morgan Chase avertizează că o corecție semnificativă ar putea veni „oricând între următoarele șase luni și doi ani”.

„Sunt mult mai îngrijorat decât ceilalți”, spune bancherul, ale cărui opinii cântăresc greu în lumea financiară. Pe lista sa de motive de neliniște: tensiunile geopolitice, cheltuielile bugetare necontrolate și remilitarizarea accelerată a lumii. „Nivelul de incertitudine ar trebui să fie mult mai ridicat în mintea oamenilor decât ceea ce numim normalitate”, a adăugat el.

Dimon a vorbit din Bournemouth, Marea Britanie, unde JP Morgan investește aproximativ 350 de milioane de lire sterline într-un nou campus, plus alte 3,5 milioane pentru proiecte caritabile locale.

La capitolul aprecieri diplomatice, Dimon a ținut să spună că ministrul britanic de finanțe, Rachel Reeves, „face o treabă excelentă” și că e optimist privind eforturile guvernului de a stimula inovația și de a reduce birocrația. Dar, dincolo de politețuri, a fost clar: bursele americane „au crescut prea mult, prea repede”.

Banca Angliei a comparat recent entuziasmul pentru acțiunile din sectorul inteligenței artificiale cu febra „dotcom” din anii ’90 — și avertizează că evaluările „par exagerate”, existând riscul unei „corecții bruște”.

„Inteligența artificială este reală și, în final, va da roade”, recunoaște Dimon. „Dar, ca în cazul televizoarelor sau al automobilelor, nu toți cei implicați vor câștiga. O parte din banii investiți în AI vor fi, probabil, pierduți.”

Dimon a readus în discuție și tema securității globale — o preocupare tot mai frecventă în mesajele sale publice. În scrisoarea sa anuală către acționari, avertiza că Statele Unite ar rămâne fără rachete în doar șapte zile de război în Marea Chinei de Sud.

„Oamenii vorbesc despre a stoca criptomonede. Eu spun că ar trebui să stocăm gloanțe, arme și bombe. Lumea e un loc mult mai periculos acum, și prefer siguranța în locul naivității”, a spus el fără ocol.

Un alt subiect delicat: presiunile asupra independenței Rezervei Federale, banca centrală a SUA. Dimon susține că Fed-ul trebuie să rămână autonom și afirmă că îl crede pe Donald Trump „pe cuvânt” când spune că nu va interveni politic – deși același Trump l-a numit pe actualul președinte al instituției, Jerome Powell, „imbecil” pentru că nu a redus dobânzile mai repede.

Dimon recunoaște că America „a devenit un partener ceva mai puțin de încredere” pe scena mondială, dar vede și o parte bună: presiunile Washingtonului ar fi determinat Europa să ia mai în serios subfinanțarea NATO și lipsa de competitivitate economică.

În plan diplomatic, bancherul spune că vede semne încurajatoare pentru o apropiere între SUA și India, care ar putea duce la reducerea tarifelor impuse din cauza comerțului New Delhi cu Rusia. „Am vorbit cu mai mulți oficiali americani care mi-au spus clar că se dorește acest lucru și că va fi făcut”, a afirmat el.

Întrebat dacă are planuri politice, Dimon a negat, spunând că prioritatea sa este „să păstreze JP Morgan o companie sănătoasă și dinamică”. Totuși, cu o doză de autoironie, a adăugat: „Dacă mi-ați da președinția, aș lua-o. Cred că m-aș descurca destul de bine.”