Aproximativ 190 de persoane au fost reținute în această dimineață la Erevan. Aceștia au ieși la protest pentru a cere demisia prim-ministrului armean Nikol Paşinian, scrie Ria Novosti. Potrivit opoziției, luni dimineață era planificată demararea unor acțiuni de amploare cum ar fi blocarea străzilor și a autostrăzilor. Traficul în centrul Erevanului este planificat să fie paralizat.

Mii de persoane au protestat duminică în capitala Armeniei, Erevan, pentru a avertiza guvernul faţă de orice concesie făcută Azerbaidjanului în conflictul asupra enclavei azere cu populaţie majoritar armeană Nagorno-Karabah, transmite AFP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Manifestanţii au cerut demisia premierului Nikol Paşinian, pe care opoziţia îl acuză că ar dori să cedeze Azerbaidjanului întreaga enclavă Nagorno-Karabah, după ce el a declarat anterior că „comunitatea internaţională îndeamnă Armenia să-şi diminueze exigenţele”.

„Paşinian a trădat încrederea oamenilor şi trebuie să plece”, a clamat în faţa protestatarilor vicepreşedintele parlamentului şi lider al opoziţiei, Işkan Sagatelian.

Acesta a mai susţinut că mişcarea de protest „va conduce la răsturnarea guvernului în viitorul apropiat”.

Armenia şi Azerbaidjan îşi dispută provincia Nagorno-Karabah din anii ’90. Ultimul lor război, purtat în toamna anului 2000, s-a soldat cu circa 6.500 de morţi şi a fost oprit printr-un armistiţiu negociat de Rusia în faţa unei înfrângeri iminente a trupelor armene.

Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a acestei provincii şi teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după războiul desfăşurat la începutul anilor ’90.

Armenia are în mod tradiţional relaţii strânse cu Rusia, inclusiv prin apartenenţa la Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). În timpul conflictului din Nagorno-Karabah din toamna anului 2020, premierul Nikol Paşinian a cerut Moscovei ca OTSC să intervină, forţele armene fiind depăşite de capabilităţile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei.

Kremlinul – care îl consideră pe Paşinian drept pro-occidental, venit la putere în urma unei „revoluţii colorate”, aşa cum descrie Moscova mişcările de contestare a regimurilor din spaţiul ex-sovietic – a refuzat atunci, motivând că regiunea Nagorno-Karabah nu este teritoriul Armeniei, fapt recunoscut la nivel internaţional.

#Armenia #Erevan #Nagorno Karabah #Paşinian

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.