Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    -0.1737%
  • USD
    18.0365
    -0.2861%
  • RUB
    0.2239
    -0.3126%
  • RON
    3.7602
    -0.0585%
  • UAH
    0.3960
    -0.1768%

Toate știrile

30 octombrie 2026

VIDEO Proteste în Columbia după amenințările SUA privind o posibilă intervenție militară

08 Ian. 2026, 09:53
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
08 Ian. 2026, 09:53 // În Lume //  Realitatea.md

Mii de persoane au ieșit în stradă, miercuri, în mai multe orașe din Columbia, pentru a protesta față de amenințările președintelui american Donald Trump privind extinderea acțiunilor militare ale SUA în America de Sud, inclusiv pe teritoriul columbian. Manifestațiile au avut loc la apelul președintelui columbian Gustavo Petro, după ce Donald Trump a sugerat că ar lua în calcul o intervenție militară în Columbia, în urma atacului american de la sfârșitul săptămânii trecute asupra Venezuelei, notează The Guardian.

„Trump este diavolul… este cea mai detestabilă persoană din lume”, a declarat una dintre manifestante, o femeie de afaceri în vârstă de 55 de ani.

Un alt participant la marș, José Silva, în vârstă de 67 de ani, a spus că răpirea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro a ridiculizat afirmația lui Trump că ar fi „președintele păcii”. „Este președintele războiului… este un maniac”, a declarat Silva. „Congresul SUA trebuie să facă ceva pentru a-l îndepărta din funcția de președinte… Este un bandit.”

Duminică, Trump l-a numit pe Gustavo Petro „un om bolnav căruia îi place să producă cocaină și să o vândă în Statele Unite”, deși nu există dovezi că liderul columbian ar fi implicat în traficul de droguri din țara sa, statul fiind cel mai mare producător de cocaină din lume.

În orașul Cúcuta, situat la granița cu Venezuela, sute de protestatari au mărșăluit fluturând drapelul național și scandând mesaje antiamericane.

Nemulțumirea populației a fost alimentată de operațiunea militară americană desfășurată la Caracas, în urma căreia președintele venezuelean Nicolás Maduro și soţia sa au fost capturați și extrădați, iar zeci de gărzi de corp cubaneze și venezuelene au fost ucise. Gustavo Petro a calificat acţiunea drept „ilegală” și a avertizat că, în ciuda unui prim dialog telefonic cu Donald Trump, Columbia „nu își poate coborî garda”.

Tensiunile au escaladat după ce Donald Trump l-a insultat public pe liderul columbian şi a declarat, întrebat despre o posibilă intervenție de tipul celei din Venezuela asupra Columbiei, că „sună bine”. Declaraţiile au provocat reacții în întreaga regiune, proteste fiind organizate şi în oraşe precum Ciudad de México, São Paulo şi Buenos Aires.

Atacul asupra Venezuelei, pe care Trump a recunoscut că l-a avut ca obiectiv, și obținerea accesului total la rezervele de petrol ale ţării, a stârnit îngrijorări majore în America Latină.

Diplomaţi şi analişti avertizează că politica administraţiei americane riscă să destabilizeze întreaga regiune şi să izoleze Statele Unite pe plan internaţional.

Fostul responsabil pentru America de Sud în Consiliul Naţional de Securitate al SUA, Benjamin Gedan, a declarat că Donald Trump dă dovadă de un dezinteres profund faţă de relaţiile diplomatice şi imaginea Statelor Unite în lume, urmărind mai degrabă obiective economice şi strategice, în detrimentul cooperării regionale.

„Donald Trump nu a demonstrat absolut nicio preocupare pentru modul în care sunt percepute Statele Unite și pentru relațiile acestora cu guvernele din regiune. El a ajuns la concluzia că poate intimida guvernele pentru a le supune, că opinia publică nu are nicio importanță și că puterea „soft” este irelevantă… Este o abordare bizară față de o regiune pe care el însuși a identificat-o ca fiind strategic importantă pentru Statele Unite. Se pare că Trump face tot posibilul pentru a maximiza dezastrul diplomatic”, a adăugat Gedan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

30 Oct. 2026, 07:29
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
30 Oct. 2026, 07:29 // Slider //  Valentina Buza

Poliția din Finlanda a deschis o anchetă penală, după ce o subsidiară a Google ar fi defrișat o pădure pentru a ridica un centru de date, înainte să finalizeze analizele privind impactul asupra mediului cerute de legea finlandeză, relatează The Guardian. Potrivit activiștilor de mediu, 400.000 de copaci au fost tăiați.

Autoritățile finlandeze spun că Tuike Finland, o subsidiară a Google, a defrișat și desecat 330 de hectare de pădure în zona în care urmează să fie construit centrul de date, în localitatea Muhos, din nordul Finlandei.

La fel ca alte țări nordice, Finlanda este atractivă pentru companiile de tehnologie care vor să construiască centre de date datorită stabilității sale geopolitice și suprafețelor mari de teren disponibile, dar și pentru că temperaturile scăzute ar trebui să le permită să reducă cheltuielile cu energia.

„Pe baza informațiilor preliminare, au existat ambiguități și deficiențe în ceea ce privește drenajul și gestionarea apelor pe șantierul proiectului centrului de date al companiei Tuike Finland Oy. „Ancheta penală va examina, printre altele, circumstanțele legate de aceste probleme”, a transmis joi poliția finlandeză într-un comunicat.

Autoritățile finlandeze au în așteptare 145 de solicitări pentru construcția de centre de date, inclusiv un proiect pentru infrastructură AI în valoare de 13 miliarde de euro al Google, pe care compania americană l-a numit cea mai mare investiție a sa din Europa.

La începutul acestei luni, autoritățile finlandeze au cerut Google să suspende lucrările de la două locații – Muhos și Otanmäki, după ce compania nu a finalizat evaluările de impact asupra mediului înainte de a defrișa terenurile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agenția de Supraveghere, care monitorizează autorizațiile de mediu și evaluările de impact, a cerut Google să oprească „lucrările pregătitoare care afectează mediul”.

Activiștii de mediu estimează că 250.000 de copaci au fost tăiați la Muhos și alți 150.000 la Otanmäki.

Directorul Google pentru Finlanda, Antti Järvinen, și-a cerut scuze pentru defrișări, dar a susținut că firma a acționat în conformitate cu „cea mai bună interpretare pe care o aveam la momentul respectiv asupra legislației”.

Guvernul finlandez a încurajat aceste proiecte. În septembrie, când au fost anunțate planurile Google, premierul Petteri Orpo a declarat că atragerea investițiilor este o „prioritate absolută” și că acordul va „aduce beneficii de durată”.

Însă, aceste dezvăluiri cu privire la presupusele încălcări ale legii comise de Google au declanșat însă o dezbatere la nivel național despre implicațiile acordurilor pentru construirea centrelor de date asupra comunităților, mediului și prețurilor energiei.

Acest scandal ar putea avea reverberații politice și ar putea influența alegerile parlamentare programate în aprilie.

Peste 93.000 de oameni au semnat o petiție în care cer reglementări mai stricte pentru centrele de date și despăgubiri pentru daunele aduse mediului. Experții afirmă că aceste centre creează un număr limitat de locuri de muncă la nivel local, iar beneficiile pentru țară în ansamblu sunt minime.

„În realitate, Finlanda nu are nimic de câștigat”, a declarat Jussi Kangasharju, profesor de informatică la Universitatea din Helsinki. „Sunt companii internaționale care deservesc clienți internaționali. În cele din urmă, centrele de date aduc puține beneficii altcuiva în afară de operatorul lor”, a adăugat el.